Ce înseamnă cuvântul "Agheasmă"?
Cuvântul este grecesc (aghios) şi înseamnă Sfinţire. La noi, prin agheasmă se înţelege atât apă sfinţită, cât şi slujba pentru Sfinţirea ei.

De câte feluri e Agheasma în înţelesul ei de slujbă?
De doua feluri: mare şi mică. Cea mica se mai numeşte în popor şi sfeştanie, care înseamnă luminare, sau slujba luminilor, pentru ca la început se înţelegea prin ea Agheasma cea mare, care se săvârşeşte la Bobotează, sărbătoare numita şi ziua luminilor sau a luminării, deoarece atunci se botezau catehumenii.

Când se săvârşeşte Sfinţirea cea mică a apei?
În biserică, de regulă la fiecare zi întâi a lunii, iar în case, oricând cer credincioşii, mai ales în zilele de miercuri şi vineri dimineaţa. Când preoţii, potrivit hotărârilor Sf. Sinod merg să boteze casele credincioşilor, aceştia sunt datori să-i primească pe preoţi cu bucurie şi cu dragoste, deoarece preoţii aduc binecuvântarea şi ajutorul lui Dumnezeu asupra casei şi a familiei lor, prin apă sfinţită cu care-i stropesc.

Dar Sfinţirea cea mare a apei când se face?
La Bobotează, atât în ajun, când se sfinţeşte apa cu care preoţii botează apoi casele creştinilor, cântând troparul Botezului: "În Iordan, botezându-Te Tu, Doamne...", cât şi în însăşi ziua Bobotezei, după Sfânta Liturghie, când se sfinţeşte apa pe care o iau creştinii pe la casele lor pentru tot anul.

De ce se spune "Sfinţirea cea mare a apei"?
Pentru că apa de la Bobotează are o putere deosebită, fiind Sfinţită printr-o îndoită chemare a Sf. Duh în cursul rugăciunii de sfinţire, iar Sfinţirea are loc în însăşi ziua în care Mântuitorul a sfinţit apele, botezându-Se în Iordan. De aceea, şi slujba Agheasmei mari este mai lungă şi mai sărbătorească decât a Agheasmei mici, iar cântările şi rugăciunile ei pomenesc şi preaslăvesc îndeosebi Botezul Domnului în Iordan.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Despre agheasmă.

Comentarii