SUA apreciază că România respectă în general libertatea religioasă

Libertatea religioasă este, în general, respectată în România, ea fiind garantată de lege şi aplicată de Guvern, dar continuă să existe unele restricţii care împiedică grupurile religioase minoritare să beneficieze de acest drepturi, se arată în raportul pe 2009 al Departamentului american de Stat.
Subliniind că nu există schimbări majore în România pe durata realizării acestui raport (1 iulie 2008-30 iunie 2009), Departamentul american de Stat menţionează că grupurile religioase minoritare continuă să acuze, în mod credibil, oficialii guvernamentali de nivel inferior că le împiedică eforturile de convertire şi interferare cu alte activităţi religioase.
Potrivit raportului, acestea susţin că şcolile publice refuză să le ofere ore de religie. Martorii lui Iehova şi Biserica Baptistă susţin că autorităţile fac presiuni asupra copiilor lor să urmeze orele de religie ortodoxă. Astfel de cazuri au fost înregistrate în Oraviţa, Caraş-Severin sau Giurgiu. În plus, unele şcoli introduc orele de religie ortodoxă intenţionat în mijlocul zilei, pentru ca toţi elevii să participe la ele.
De asemenea, unele grupuri religioase susţin că la unele festivităţi publice, oficialii le cer tuturor elevilor să participe la slujbele religioase ortodoxe, situaţie întâlnită şi în armată. Acestea denunţă, de asemenea, faptul că autorităţile permit în general numai Bisericii Ortodoxe să aibă un rol activ în deschiderea ceremoniilor din şcoli sau în alte ocazii. Grupurile religioase se plâng, de asemenea, de lipsa prevederilor care să le ofere acces liber la instituţiile media de stat.
Potrivit raportului, Guvernul român continuă să facă diferenţe între grupurile religioase recunoscute şi cele nerecunoscute, iar înregistrarea şi recunoaşterea continuă să ridice obstacole în calea grupurilor religioase minoritare. De asemenea, Crăciunul şi Paştele Ortodox sunt sărbători naţionale, iar membrii altor grupuri religioase nerecunoscute care sărbătoresc Paştele la date diferite sunt îndreptăţite prin lege să aibă o sărbătoare a lor.
Unele organizaţii neguvernamentale internaţionale sau naţionale, precum şi unele grupuri religioase minoritare au criticat în decembrie 2006 legea privind libertatea religioasă, care a intrat în vigoare în ianuarie 2007, pentru instituţionalizarea discriminării împotriva minorităţilor religioase şi crearea unor impedimente pentru multe dintre aceste grupuri în obţinerea recunoaşterii oficiale.
Restituirea proprietăţilor greco-catolice confiscate de regimul comunist în 1948 şi transferate Bisericii Ortodoxe Române rămâne, de asemenea, o problemă, în timp ce comunitatea musulmană se confruntă cu problema îngropării morţilor care aparţin acestui cult.
Guvernul a continuat să facă progrese în recunoaşterea istorică a Holocaustului în ţară, însă unele minorităţi religioase au continuat să acuze autorităţile locale că tergiversează acordarea de autorizaţii de construcţie pe baza apartenenţei religioase. Unele minorităţi continuă să susţină că autorităţile locale nu le oferă autorizaţii de construcţie din motive nejustificate.
Un studiu pe tema relaţiei dintre stat şi biserică, realizat de Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului din România - Comitetul Helsinki (APADOR-CH) în perioada septembrie 2007 şi martie 2008, critică prevederile ambigue din cadrul legii religiilor privitoare la scutirile de taxe ale asociaţiilor religioase şi faptul că în Codul Fiscal nu se face nici o referire la acestea, stipulând scutirea de taxe pentru clădirile folosite în activităţi socio-umanitare de către "asociaţii, fundaţii şi religii".
Acest lucru lasă loc de interpretări pentru autorităţile locale, care, în anumite cazuri, au decis ca imobilele ce aparţin asociaţiilor religioase să nu fie scutite de taxe. Societatea Creştinilor Noi Apostolici din România, o asociaţie religioasă, a avut de-a face cu un astfel de caz în noiembrie 2007 în Sibiu. În alte localităţi, unor asociaţii similare li s-a acordat scutiri de taxe.
Raportul menţionează, de asemenea, cazuri de abuzuri societale şi discriminare pe baza afilierii, credinţei sau practicii religioase. Au fost incidente în care Biserica Ortodoxă Română s-a arătat ostilă faţă de persoanele care nu aparţin cultului ortodox şi a criticat convertirea la protestantism sau alte grupuri religioase. În general, Biserica Ortodoxă continuă să refuze restituirea proprietăţilor bisericilor greco-catolice, confiscate în 1948.
Potrivit raportului, s-au înregistrat, de asemenea, acte de antisemitism, cum ar fi desacralizarea şi vandalizarea locaşurilor evreieşti, în această privinţă neînregistrându-se nici o îmbunătăţire faţă de raportul precedent. Acesta subliniază că presa extremistă naţionalistă continuă să publice articole antisemite, iar unele grupuri organizează evenimente publice sau susţin declaraţii publice cu teme antisemite. Potrivit Centrului pentru monitorizare şi combatere a antisemitismului în România, autorităţile încearcă să minimizeze seminificaţia acestor incidente, explicate în general ca fiind acţiuni ale copiilor, ale oamenilor beţi sau persoane cu deficienţe psihice.
Legionarii (aşa-numita Gardă de Fier, o grupare extremistă naţionalistă, antisemită şi pronazistă care a existat în România în perioada interbelică) publică în continuare cărţi instigatoare din perioada interbelică, denunţă raportul, adăugând că autorităţile desfăşoară doar ocazional investigaţii şi deschid procese, care se încheie însă cu achitarea inculpaţilor.
În general, subliniază documentul, oficialii locali încearcă să fie toleranţi cu grupările religioase minoritare, dar există unele incidente în care acestea sunt intimidate de clerul ortodox. În unele cazuri, poliţia locală şi autorităţile administrative au suportat tacit campanii societale (unele dintre ele incluzând intimidări psihice) împotriva prozelitismului grupurilor religioase care nu aparţin religiei ortodoxe sau au dat dovadă de o atitudine pasivă faţă de hărţuirea unor astfel de grupuri.
Potrivit raportului, administraţia americană a discutat despre libertate religioasă cu Guvernul României în cadrul politicii sale de promovare a drepturilor omului. Ambasada continuă să discute cu oficiali despre eşecul Guvernului de a garanta restituirea deplină a proprietăţilor religioase, inclusiv bisericile greco-catolice.
Ambasada încurajează, de asemenea, eforturile Guvernului de a recunoaşte istoria Holocaustului în această ţară, inclusiv implementarea recomandărilor din 2004, incluse în Raportul Comisiei Wiesel, instruirea profesorilor pentru a preda istoria Holocaustului, ridicarea unui memorial şi comemorarea victimelor Holocaustului.