Marţi, pe 8 septembrie, se sărbătoreşte Naşterea Maicii Domnului. În ordinea anului bisericesc, este primul dintre cele patru praznice dedicate Fecioarei Maria, cea care a "născut Soarele Dreptăţii", pe Hristos Dumnezeul nostru.
Prima sărbătoare din cadrul noului an bisericesc, care începe la 1 septembrie, este Naşterea Maicii Domnului sau Sfânta Mărie Mică, prăznuită atât de Biserica Ortodoxă, cât şi de cea Romano-Catolică la 8 septembrie. Naşterea Maicii Domnului este una dintre minunile lui Dumnezeu realizate pentru împlinirea planului Său de mântuire a neamului omenesc. Minune, pentru că părinţii ei ajunseseră la vârsta biologică la care nu mai era posibil să aibă copii. Erau foarte bătrâni şi au zămislit-o pe cea care avea să fie Maica Domnului la bătrâneţe.

 

DE NEAM ALES

Despre semnificaţiile sărbătorii Naşterea Maicii Domnului vorbeşte părintele Daniel-Ioan Matei, parohul bisericii Boboc-Gară, Buzău: "Alături de celelalte praznice închinate Maicii Domnului Buna Vestire, Intrarea in Biserică şi Adormirea Maicii Domnului , ziua de astăzi este o zi de aleasă bucurie închinată naşterii aceleia ce a venit in lume prin rugăciunile părinţilor ei, ca o auroră a dimineţii, vestind venirea in lume a «Soarelui dreptăţii», Mântuitorul Iisus Hristos. Potrivit Tradiţiei Bisericii, Maica Domnului se trăgea din neam ales: după tatăl său, Ioachim, era din seminţia lui David, iar după mama sa, Ana, din neamul preoţesc al lui Aaron. Deci şi Pruncul ce urma să se nască din ea era din neam împărătesc şi preoţesc, El fiind «Domnul Domnilor», «Sfântul Sfinţilor» şi «Unsul Unşilor», Mântuitorul Iisus Hristos."
Ioachim şi Ana erau înaintaţi în vârstă şi, neavând copii, erau foarte mâhniţi, mai ales că in acea vreme lucrul acesta era considerat un fel de blestem, o ruşine intre ceilalţi oameni. Speranţa lor că vor avea totuşi un copil nu a încetat nici o clipă, chiar bătrâni fiind. S-au rugat lui Dumnezeu să le dăruiască un prunc, făgăduind că îl vor închina Domnului.

 

VESTIREA

După tradiţia bisericească, Arhanghelul Gavriil a fost trimis mai întâi la Ioachim care era in munte, singur, şi se ruga Domnului pentru a avea un prunc. Şi îngerul i-a spus lui: "Bucură-te, Ioachime, şi te veseleşte că am venit să-ţi vestesc că vei avea o fiică ce va naşte in feciorie pe Împăratul lumii, Dumnezeu! Deci, lasă întristarea şi amărăciunea sufletului tău şi te du la casa ta, că a auzit Dumnezeu rugăciunea ta. Numai să ai nădejde tare in cuvântul meu şi să-i mulţumeşti lui Dumnezeu". Acestea zicând îngerul lui Dumnezeu, s-a dus mai apoi şi la Ana care şi ea se ruga cu lacrimi pentru ca Domnul să o facă pe ea mamă. Şi Gavriil i-a vestit şi femeii lui Ioachim: "Ano, Ano, s-a auzit rugăciunea ta şi, iată, vei naşte o fiică şi-i vei pune numele Maria, de care toate popoarele pământului se vor bucura". Ioachim s-a întors vesel la casa lui, unde a aflat-o şi pe Ana plină de bucurie. Rugăciunea lor fiind ascultată, Ana a născut o fiică, punându-i numele Maria şi, conform promisiunii făcute, au închinat-o Domnului. Sfânta Fecioară Maria a stat in Templul din Ierusalim până când a primit vestea cea bună a întrupării Fiului lui Dumnezeu in pântecele ei cel preacurat. Trebuie să remarcăm faptul că vestea cea bună către cei doi soţi credincioşi care urma să aibă un prunc a fost dată de Arhanghelul Gavriil, cel care mai târziu avea să-i dea şi Fecioarei Maria vestea că-L va naşte pe Fiul lui Dumnezeu. Naşterea Maicii Domnului este considerată de Părinţii Bisericii drept momentul istoric in care a început practic mântuirea neamului omenesc din robia păcatului strămoşesc.

(Daniela Cârlea Şontică)

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Fecioara născută din rugăciunile părinţilor.

Comentarii