România are 102 moaşte sfinte şi icoane făcătoare de minuni şi 16 izvoare tămăduitoare. Din acest punct de vedere ne aflăm pe locul cinci în lume, într-un top dominat de Grecia. Mai mult, în ţara noastră sunt patru biserici care păstrează bucăţi din crucea pe care a fost răstignit Iisus.

Teologii spun că obiceiul păstrării moaştelor începe în primele secole ale erei creştine. Comunităţile care trăiau întru Hristos au observat, la acea vreme, că, în mod miraculos, unele trupuri ale creştinilor nu putrezeau, iar mumiile erau înzestrate cu puteri miraculoase, adică făceau minuni.
„Din secolul al XIV-lea domnitorii şi boierii ctitori de biserici căutau să cumpere moaşte prin care să mărească prestigiul ctitoriei. Comerţul se făcea în special cu mănăstirile din Grecia”, a spus preotul Ioan Stoica, şeful biroului de presa al Patriarhiei.

 

O biserică nu funcţionează fără o bucăţică din corpul unui sfânt
La această oră nici o biserică nu poate funcţiona dacă nu are o bucăţică, cât de mică, din corpul unui sfânt.
Moaştele propriu-zise sunt închise în racle speciale şi se pun, în general, în pronaos. Nu se ştie exact când şi cum au ajuns în Ţările Române câteva bucăţi din lemnul Sfintei Cruci pe care a fost răstignit Hristos. După ce au trecut prin mai multe mâini, adică au fost vândute-cumpărate de mai multe ori, moaştele sfinte au ajuns în patru biserici, respectiv Biserica Sf. Vasile de pe Calea Victoriei din Bucureşti, Biserica 40 de Mucenici din Sâmbăta de Sus, Mănăstirea Secu şi Biserica Episcopiei din Slobozia.
În ceea ce privesc icoanele, feţele bisericeşti susţin că, cel puţin teoretic, fiecare poate face minuni. \'Puterile\' lor se trag din faptul că sunt sfinţite înainte de a intra în biserică. Unele au căpătat o aură de legendă datorită unor cazuri speciale relatate de credincioşi. La aceste icoane se fac, în momentul diferitelor sărbători religioase, adevărate pelerinaje.

 

Institutul Oxford a studiat fenomenul
Un grup format din 45 de cercetători de la Institutul Oxford a venit, în 2004, special la Craiova, pentru a analiza câmpurile energetice emanate de icoana făcătoare de minuni de la Catedrala Episcopală \'Madona Dudu\'. \'A fost uimitor ceea ce s-a întâmplat. Aparatele au luat-o razna pur şi simplu. Reactţia specialiştilor a fost ceva de genul:
"Este aproape vie." Aşa ceva nu văzuseră niciunde în lume şi fuseseră în foarte multe locuri sfinte\', a declarat la vremea respectivă preotul Petre Mocanu.
În comuna 23 August, judeţul Constanţa, o icoană a plâns în primăvara lui 2006 cu lacrimi de mir, adunând o mulţime de credincioşi, unii veniţi chiar din Bucureşti, pentru a se ruga la icoana făcătoare de minuni. Povestea acesteia este simplă: în 2004 au venit în localitate doi călugări. Mai întâi au locuit într-un vagon, apoi într-un cort.
Mult mai târziu au ridicat biserica, dar, se spune, uşor nu le-a fost, au avut probleme cu pământul, le-a ars troiţa din faţa bisericii. \'Poate că de aceea a plâns icoana, ca să pună capăt tuturor necazurilor. Pentru că icoanele plâng de răutatea oamenilor\', a declarat părintele Bretanion.

 

Icoana unicat
La 20 km de Botoşani, în Mănăstirea Sihăstria Voronei, o icoană a Maicii Domnului sparge canoanele bisericii. Pentru prima dată în iconografia românească, Fecioara e reprezentată ţinându-şi Fiul de mână şi nu în braţe, aşa cum sunt toate icoanele ce o reprezintă pe Maica Domnului.
Pictura nu a fost niciodată restaurată şi se păstrează în stare perfectă. Călugării cred că icoana e făcătoare de minuni întrucât din ochii Maicii Domnului au curs lacrimi adevărate. Icoana a fost pictată în 1875, în urma unei revelaţii avute de unul din călugări. Ea simbolizează intrarea Fecioarei în templu, de mână cu Fiul Său, Iisus. Un fapt cu totul deosebit este acela că din orice colţ al schitului admiri icoana ai senzaţia că Maica Domnului te priveşte direct în ochi.

 

Cum e canonizat un sfânt
Chiar şi în zilele noastre există cazuri de mumificări miraculoase ale unor preoţi sau călugări decedaţi. Trupul preotului Ion Lăcătuş, din Bucureşti, a fost găsit intact, la 7 ani de la deces. Pentru a intra în rândul sfinţilor recunoscuşi de Biserica Ortodoxă, asemenea cazuri trebuie studiate de o comisie a Sfântului Sinod. Dacă din relatările celor ce l-au cunoscut va rezulta că preotul respectiv a trăit o viaţă plină de evlavie, atunci se va trece la canonizarea lui şi, implicit, la transformarea rămăşiţelor sale pământeşti în moaşte.

 

Icoana Maicii Domnului din Mănăstirea Neamţ
A fost donată voievodului Alexandru cel Bun de împăratul bizantin Manuel Paleologu, în anul 1401. Mănăstirea adăposteşte o bibliotecă imensă, înzestrată cu peste 18.000 de volume.

 

Icoana Sfintei Ana din Mănăstirea Bistriţa
Icoana făcătoare de minuni a Sfintei Ana a fost pictată de doi călugări din părţile Ierusalimului între anii 1150-1250. Icoana o înfăţişează pe Sfânta Ana ţinând în braţe o copilă, nimeni alta decât fiica sa, Sfânta Fecioara Maria.

 

Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Golia

Se spune că această icoană înfăptuieşte minuni încă de pe vremea domnitorului Vasile Voievod. Mănăstirea Golia l-a adăpostit pentru o perioadă scurtă şi pe scriitorul Ion Creangă.

 

Icoana Maicii Domnului \'Madona Dudu\'
E una dintre mândriile Olteniei. Icoana a fost găsită într-un dud, acum câteva sute de ani, de către un evreu pripăşit prin Oltenia, care a luat-o spre a o vinde. După ce a primit banii pe ea, spre uimirea lui, icoana a reapărut în dud.

 

Icoana Maicii Domnului din Biserica Icoanei
Legenda spune că acum câteva secole un trecător a adormit în parcul care era pe locul actualei biserici. Trezindu-se, a văzut icoana cu chipul Maicii Domnului. Aceasta i-a spus să ridice o sfântă biserică acolo.

 

Maica Domnului de la Mănăstirea \'Dintr-un lemn\'
Tradiţia spune că un cioban ar fi văzut în vis pe Maica Domnului, care i-a poruncit să taie din poiană un stejar falnic şi să facă din el o biserică mică din lemn. Tăind stejarul, ar fi găsit în trunchiul lui Icoana Maicii Domnului.

 

Icoana Maicii Domnului de la Schitul Nămăieşti
O călugăriţă se îmbolnăvise de cancer osos galopant, iar doctorii voiau să-i amputeze piciorul. Măicuţa voia să ajungă măcar o dată în Ţara Sfântă. După rugăciuni fierbinţi în faţa icoanei, dorinţa i s-a împlinit.

 

Icoana Maicii Domnului din Trifeşti
Un cioban a observat, aproape de malul râului Moldova Seacă, o scândură, iar cu un cârlig din fier şi o frânghie a tras-o la mal. Era o icoană care sângera în locul în care a fost lovită de fier. Icoana îi poate dovedi pe hoţi.

 

Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Bezdin
După 1740 mănăstirea a intrat într-o perioadă deosebită de dezvoltare, pe timpul egumenului Teodosie Veselinovici. Printre multele obiecte de cult deosebit de valoroase, el a adus şi icoana făcătoare de minuni.

 

Icoana Maicii Domnului de la Schitul Dălhăuţi
E o copie după icoanele pictate de Sfântul Apostol şi Evanghelist Luca. Maica Domnului ţine Pruncul în partea dreaptă, spre deosebire de cele mai multe icoane, care au Pruncul în partea stângă.

(sursa: www.libertatea.ro)

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Cele mai cunoscute icoane făcătoare de minuni.

Comentarii