Astăzi, creştinătatea sărbătoreşte schimbarea minunată la faţă a Domnului, pe Muntele Tabor, în faţa ucenicilor Săi, Petru, Ioan şi Iacov. Evenimentul este relatat în Sfânta Scriptură de evangheliştii Matei, Marcu şi Luca, dar şi de Petru într-o epistolă.
Numită după influenţa slavă şi Pobrejenia, această sărbătoare este un praznic împărătesc cu dată fixă, la 6 august, şi care s-a instituit ceva mai târziu decât alte sărbători.
În documente din secolul al V-lea apar menţiuni atât în Răsărit, cât şi în Apus referitoare la sărbătorirea Schimbării la faţă. Când sfinţii Cosma şi Damian au compus imne pentru slujba sărbătorii în secolul al VII-lea, cultul ei era deja generalizat în Biserica de Răsărit. În Apus, schimbarea la faţă era sărbătorită încă sporadic în secolul al VII-lea, cultul ei generalizându-se mai târziu, după ce Papa Calist III a hotărât aceasta ca mulţumire faţă de biruinţa oştilor creştine asupra turcilor la Belgrad în 1456.
În această zi se aduc în biserici struguri ca prinoase (pârgă) pe care preoţii îi binecuvântează, iar apoi oamenii îi împart. În Biserica Rusă există şi obiceiul ca de Schimbarea la faţă să se facă pomeniri generale ale morţilor şi ale eroilor care au murit pentru apărarea patriei lor.
Astăzi este dezlegare la peşte.