Când omul va avea credinţă dreaptă şi tare, unită cu fapte bune şi mai ales rugăciune şi post, unul ca acela poate, cu ajutorul lui Dumnezeu, să facă minuni mari şi să primească de la El tot ce va cere, spre folosul sufletului lui şi al altora.
Acest adevăr ni-l arată Mântuitorul nostru Iisus Hristos, în Sfânta Evanghelie: „De veţi avea credinţă cât un grăunte de muştar, veţi zice muntelui acestuia: Mută-te de aici dincolo şi se va muta şi nimic nu va fi vouă cu neputinţă (Matei 17, 20). Apoi arătând puterea cea mare a postului şi a rugăciunii, zice: Dar acest neam de demoni nu iese decât numai cu rugăciune şi cu post (Matei 17, 21).
Pentru a ne putea da seama de puterea credinţei, vom aduce mărturia Sfântului Apostol Pavel care, arătând multe din faptele credinţei, zice: Prin credinţă pricepem că s-au întemeiat veacurile cu Cuvântul lui Dumnezeu, de s-au făcut din nimic cele ce se văd... Prin credinţă, Enoh a fost luat de pe pământ ca să nu vadă moartea. Prin credinţă, Noe, luând înştiinţarea de la Dumnezeu despre cele ce nu se vedeau încă, a gătit, cu evlavie, o corabie spre mântuirea casei sale... Prin credinţă, Avraam, când a fost chemat, a ascultat şi a ieşit la locul pe care era să-l ia spre moştenire şi a ieşit neştiind încotro merge... Prin credinţă, însăşi Sarra a prins putere să zămislească fiu (deşi trecuse de vârsta cuvenită), pentru că L-a socotit credincios pe Cel ce îi făgăduise.
Prin credinţă, când s-a născut Moise, a fost ascuns de părinţii lui trei luni, căci l-au văzut prunc frumos şi nu s-au temut de porunca regelui... Prin credinţă a părăsit Egiptul, fără să se teamă de urgia regelui, căci a rămas neclintit, ca unul care a văzut pe nevăzutul Împărat. Prin credinţă, au trecut israeliţii Marea Roşie, ca pe uscat, pe când egiptenii, încercând a trece şi ei, s-au înecat (Evrei 11, 3-29).
La aceste mărturii, despre puterea credinţei, amintite de Sfântul Pavel din Vechiul Testament, putem adăuga şi altele mult mai mari luate din istoria creştinismului, de la Hristos până astăzi. Prin credinţă, Fecioara Maria a primit vestea cea bună de la arhanghelul Gavriil şi s-a învrednicit să nască în trup pe Hristos, Mântuitorul lumii. Prin credinţă, Sfântul Ioan Botezătorul a primit să boteze în apele Iordanului pe Fiul lui Dumnezeu şi a văzut pe Duhul Sfânt ca un porumbel şezând deasupra Lui. Prin credinţă, pescarii galileeni au lăsat toate şi, urmând lui Hristos, au devenit pescari de oameni.
Prin credinţă, Apostolii au primit harul Duhului Sfânt şi, cu puterea Lui, au vestit Evanghelia mântuirii în toată lumea. Prin credinţă, Pavel, vasul alegerii, s-a convertit la Hristos pe calea Damascului şi a ajuns cel mai mare apostol al neamurilor.
Prin credinţă Apostolul Petru a primit să fie răstignit la Roma, pe cruce, cu capul în jos pentru dragostea lui Hristos, iar Sfântului Pavel i s-a tăiat capul.
Prin credinţă, zeci de milioane de creştini au primit cu bucurie să fie arşi de vii, tăiaţi, sfâşiaţi de lei, sau înecaţi în mare, pentru Evanghelie, strigând: "Suntem ucenici ai lui Hristos şi fii ai lui Dumnezeu după dar şi suntem gata să ne dăm viaţa şi să trăim cu El în veci, decât să ne lepădăm şi să ne osândim în iad!" Prin credinţă, ucenicii Sfinţilor Apostoli şi toţi dumnezeieştii Părinţi au mărturisit şi au apărat dreapta credinţă ortodoxă, prin cuvânt şi prin minuni şi au fixat-o definitiv în dogme şi canoane la cele şapte Sinoade Ecumenice.
Prin credinţă, mulţi creştini iubitori de Hristos au părăsit grijile şi plăcerile lumii şi s-au făcut călugări, sihaştri şi sfinţi prin mănăstiri, prin munţi şi prin crăpăturile pământului, ducând viaţă îngerească. Prin credinţă, nenumăraţi păgâni s-au convertit la creştinism şi mulţi păcătoşi s-au pocăit şi au devenit creştini desăvârşiţi. Prin credinţă şi dragoste pentru Hristos, casele creştinilor s-au transformat în biserici, fecioarele au devenit mirese ale lui Hristos, iar bărbaţii cu viaţă sfântă au ajuns mărturisitori ai ortodoxiei şi slujitori vrednici ai sfintelor altare.
Prin credinţă, după două mii de ani de luptă cu puterile întunericului, creştinismul s-a răspândit în toată lumea, biruind marile arme ale Satanei necredinţa, sectele, desfrâul şi ura dintre oameni. Rugăm pe bunul Dumnezeu să ne izbăvească pe toţi de cursele cele cumplite ale diavolilor ucigaşi de oameni.

(Părintele Cleopa)

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Puterea credinţei.

Comentarii