Biserica „Sfânta Treime“ din Siret, judeţul Suceava, a sărbătorit luni, 8 iunie 2009, alături de Primăria Siret, 670 de ani de la atestarea documentară a oraşului. Cu acest prilej au fost organizate „Zilele culturii siretene“, la care au participat autorităţi locale şi centrale, dar şi mii de locuitori ai oraşului.

Sărbătoarea a debutat cu oficierea Sfintei Liturghii de către IPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, înconjurat de un sobor de 23 de preoţi şi diaconi. Din sobor au făcut parte pr. Gheorghe Brădăţeanu, vicar administrativ al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, pr. Aurel Goraş, protopop al Protoieriei Câmpulung Moldovenesc, pr. Nicolae Vârtea, protopop al Protoieriei Rădăuţi, arhim. Teofil Temisag, stareţul Mănăstirii Gorovei, şi patru preoţi din zona Cernăuţilor, prezenţi la eveniment cu binecuvântarea IPS Onufrie, Mitropolit de Cernăuţi şi Bucovina. La această aniversare au mai fost prezenţi domnul Vasile Timiş, secretar de stat în Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional, dar şi domnul Răzvan Teodorescu, ca reprezentant al Academiei Române, alături de autorităţile locale. Aceste prezenţe notabile s-au datorat inimosului director al muzeului sucevean, Emil Ursu.

 

„Mulţumim tuturor celor care ne-au fost alături“

Peste 3.000 de credincioşi au participat la această sărbătoare. IPS Pimen a ţinut o frumoasă cuvântare, în care a vorbit despre semnificaţia pericopei evanghelice citite. Înalt Preasfinţia Sa a evidenţiat apoi importanţa aniversării celor 670 de ani de la atestarea documentară a oraşului Siret. După săvârşirea Sfintei Liturghii a avut loc oficierea parastasului pentru ctitori. La final, toţi participanţii au fost serviţi cu tradiţionalele sarmale şi pentru invitaţi s-a organizat o masă festivă, cu peste 200 de persoane.
Mulţumesc şi pe această cale celor care au fost alături de noi şi ne-au sprijinit în organizarea acestei aniversări. În mod special mulţumim Consiliului Local, în frunte cu domnul primar Adrian Popoiu, domnului viceprimar Leonard Cristian Mocrei, domnului secretar Ioan Rebenciuc, care s-au străduit să ne asfalteze aproape 1 km de drum, racordând astfel „Perla“ oraşului nostru la salba binecunoscută a monumentelor din Bucovina noastră scumpă.

 

Reşedinţă domnească

Începuturile oraşului Siret sunt învăluite în legendă. Tradiţiile locale, dar şi cronicarul Ion Neculce, în „O samă de cuvinte“, vorbesc, pentru mijlocul secolului al XIV-lea, despre stabilirea la Siret a lui Dragoş Vodă şi a fiului său, Sas, tradiţii care le atribuie celor doi calitatea de ctitor atât al oraşului, cât şi al unor construcţii aulice: cetatea, curtea domnească, Biserica „Sfânta Treime“. Oraşul Siret a fost ales drept reşedinţă domnească de către Laţcu sau poate chiar de către tatăl său, Bogdan, din anul 1370 datând cea mai veche menţiune internă a acestei aşezări care, curând, va căpăta statutul de „civitas“, devenind reşedinţă episcopală catolică. În primii ani ai domniei sale şi-a avut reşedinţa la Siret Petru I (1375-1391) care, la un moment dat, posibil în deceniul al IX-lea al secolului al XIV-lea, a mutat principala reşedinţă a voievozilor Moldovei la Suceava. În deceniile al VIII-lea şi al IX-lea ale secolului al XIV-lea, la Siret s-a aflat doamna Muşata/Margareta, mama voievozilor Petru I şi Roman I (1391-1394), pe care o scrisoare papală o numeşte „Margareta de Cerat, Domina Valachie Minoris“.

(pr. Ioan HAPENCIUC, sursa: www.ziarullumina.ro)

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Slujbă arhierească la 670 de ani de la atestarea documentară a oraşului Siret.

Comentarii