Picioare păcătoase
Povestea vorbeşte despre credinţă, iubirea adevărată, iertare, greşeală, unirea cu Creaţia lui Dumnezeu.
Sfântul Dimitrie cel Nou era păstor la el în sat. Grăbind în urma vitelor, pe care le păştea şi nevăzând cuibul unei păsări de fân, a strivit cu talpa sa, puii abia ieşiţi din găoace. A plâns mult, de supărare că luase viaţa nevinovaţilor puişori. Mult a stăruit cu gândul la această urâtă faptă. S-a gândit apoi la Hristos care spune că faptele rele se îndreaptă pe pământ. Ca să-şi pedepsească nevrednicul picior, trei ani întregi, el a umblat desculţ, fie vară, fie iarnă.
Spunem povestea: cui se străduieşte în înţelegerea credinţei,
omului care caută pe Dumnezeu,
celui ce vrea să înţeleagă dimensiunile greşelii,
oricui caută iertarea.
Trei feţe
Poezia arată: ce e copilăria, tinereţea, bătrâneţea, cum e viaţa omului, priveşte dincolo de aparenţe, totul e relativ.
Copilul râde:
–Înţelepciunea şi iubirea mea este jocul!
Tânărul cântă:
–Jocul şi-nţelepciunea mea-i iubirea!
Bătrânul tace:
–Iubirea şi jocul meu e-nţelepciunea!
(Lucian Blaga)
Spunem poezia: pentru a face omul să-şi accepte vârsta
celui care nu-şi acceptă condiţia
pentru a caracteriza vârstele omului.
Adevărata muncă
Povestea arată: felurile de muncă, munca adevărată, sensul muncii, demnitatea muncii, harul muncii.
Un trecător s-a oprit într-o zi în faţa unei gropi imense, în preajma căreia roiau muncitori de tot felul şi a întrebat pe unul din ei:
–Ce faci aici frate?
–Îmi câştig pâinea! I-a răspuns lucrătorul fără să ridice capul.
Omul nostru a întrebat un al doilea muncitor:
–Iar tu, ce faci aici omule?
Muncitorul privind cu drag şi parcă mângâind obiectul, la care lucra i-a răspuns:
–Vedeţi? Tai o piatră frumoasă!
Apoi s-a adresat celui de-al treilea, care i-a răspuns cu mândrie şi mulţumire:
–Construim o catedrală minunată!
Toţi trei îşi făceau meseria. Primul se mulţumea să-şi câştige traiul, al doilea căuta să dea un sens muncii sale, iar al treilea dădea muncii sale măreţia şi demnitatea ei.
Spunem povestea: spre a explica diferenţa dintre "a munci cu har" şi ,,a-ţi câştiga traiul" este necesar să explicăm demnitatea muncii spre a încuraja pe cineva în a continua ceea ce face bine pentru a diferenţia munca-bucurie de munca devenită calvar.
(Ileana Vasilescu, www.sfant.ro)