Una din întrebările puse tot mai insistent şi de către tot mai mulţi credincioşi este aceea dacă se fac metanii sau dacă se îngenunchează, în sfânta biserică, atât pentru rugăciune particulară, în faţa unei icoane, cât şi la momentele îndătinate din timpul serviciilor divine care se săvârşesc în sfântul locaş, în perioada dintre Paşti şi înălţare sau Paşti şi Rusalii ori Cincizecime.

Această întrebare este cauzată de diversitatea practicilor pe care le aflăm într-o biserică sau alta şi la diferitele categorii de credincioşi. Unii dintre aceştia socotesc că a îngenunchea în această perioadă este un mare păcat, fiindcă îngenuncherea şi metania, ca semne de pocăinţă şi de întristare şi mai ales ca forme de ispăşire a păcatelor, nu s-ar potrivi cu perioada de bucurie cauzată de învierea Mântuitorului Hristos.

De aceea, aceşti credincioşi nu practică îngenuncherea sau metaniile şi mai mult, atrag atenţia, uneori cu severitate celor care, din obişnuinţă sau din necunoaştere, însoţesc rugăciunea sau participarea lor la sfintele slujbe, de îngenunchere şi metanii. Alţi credincioşi socotesc ca pe un lucru firesc îngenuncherea şi metaniile în sfânta biserică, în această perioadă şi nu se sfiesc să le practice, iar alţii nu ştiu nimic şi le fac fără să aprecieze dacă au săvârşit un lucru bun sau rău, adică permis sau interzis. Din aceste atitudini reiese diversitatea de practici pe care le întâlnim în bisericile noastre şi la diverşi credincioşi şi întrebarea legată de această stare de lucruri. Aşadar, este corect sau nu, bine sau rău, interzis sau permis să îngenunchem şi să facem metanii în această perioadă?

 

Rugăciune stând în picioare

O parte din răspunsul la această întrebare am lămurit-o atunci când am vorbit despre interdicţia sau îngăduinţa de a se îngenunchea în biserică în zi de duminică. Pentru a răspunde la întrebarea de care ne ocupăm, trebuie să vedem ce dispoziţii canonice sau tipiconale există în această privinţă. De la început trebuie să spunem că majoritatea rânduielilor canonice se referă la sărbătoarea Duminicii, ca zi săptămânală închinată comemorării învierii Mântuitorului, şi mai puţin la perioada de care ne ocupăm.

Aşa, de pildă, canonul 66 apostolic interzice postul în zi de Duminică, pe motiv că aceasta este ziua în care a înviat Domnul. Acelaşi lucru îl stabileşte şi canonul 18 al Sinodului local din Gangra (sec. IV) care interzice ajunarea în zi de Duminică. Practica şi apoi rânduiala stabilită şi impusă de Biserică au statornicit însă ca şi în duminicile din cele patru mari posturi de peste an să se postească. Această rânduială o respectăm şi noi astăzi.

Mai precis se referă la această problemă canonul 20 al Sinodului I ecumenic (Niceea, 325) care spune: "Deoarece sunt unii care îşi pleacă genunchii Duminică şi de la Paşti până la Rusalii, pentru ca toate să se păzească în acelaşi fel, în fiecare parohie (eparhie), Sfântului Sinod i s-a părut că rugăciunile să fie aduse lui Dumnezeu stând în picioare". (Vezi Arhid. prof. dr. Ioan N. Floca, Canoanele Bisericii Ortodoxe. Note şi comentarii, Sibiu, 1993, p. 64).

 

Interdicţie canonică

Aşa cum precizează comentariul la acest canon, această rânduială se va fi menţinut timp îndelungat în biserică, "totuşi nu a supravieţuit până astăzi şi ea nici nu prezintă de altfel vreo importanţă deosebită" (Ibidem). Hotărârea acestui canon este reluată şi de canonul 66 al Sinodului Trulan (V-VI de la Constantinopol din 692) unde se spune: "Am primit, în mod canonic, de la de Dumnezeu purtătorii Părinţii noştri, să nu plecăm genunchii în duminici, cinstind (astfel) Învierea lui Hristos". Mai departe, canonul arată că această interdicţie se întinde pe intervalul de timp cuprins între sâmbătă noaptea şi duminică seara. În practică însă, nici această rânduială nu s-a mai respectat. (Ibidem, p. 143).

 

Diferenţa între îngenunchere şi metanie

Pe de altă parte, trebuie să facem deosebire între îngenunchere şi metanie ca acte de penitenţă, de ispăşire a păcatelor şi ca semne de respect, evlavie şi bună cuviinţă la slujbă, în unele momente importante sau centrale ale acesteia. Ca act de pocăinţă, plângere pentru păcate şi ispăşire, îngenuncherile şi metaniile nu pot fi justificate şi practicate în această perioadă de jubilare sau bucurie, pe când ca semne de evlavie şi respect ele sunt îngăduite. Nu văd cu ce impietează îngenuncherea la vohodul cel mare cu cinstitele daruri, la rostirea Crezului, la prefacerea darurilor sau la axion. După cum socotesc că este îngăduită îngenuncherea dacă săvârşim slujba Maslului de obşte, care se practică la multe biserici, sau la Taina Pocăinţei ori la alte rugăciuni şi dezlegări citite de preoţi, în această perioadă.  Aşadar, îngenuncherea ca formă şi expresie a respectului, evlaviei, smereniei şi stăruinţei în rugăciune este îngăduită în această perioadă.

(parohiamacin4.org)

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Se fac metanii şi se îngenunchează în perioada de la Paşti până la Rusalii?.

Comentarii