1. Pasca pe la noi se face din făină de grâu cernută prin sită deasă. Acest lucru pentru că Paştile e cea mai mare şi mai însemnată sărbătoare de peste an, deci şi coptura pentru această sărbătoare este pasca. Şi fiindcă această coptură e cea mai însemnată, fără de care, cel puţin în Bucovina, nici nu i-ar veni cuiva a crede că sînt Paştile, de aceea trebuie ca să se facă numai din pâinea cea mai aleasă.

Iar pâinea cea mai aleasă, după credinţa şi spusa românilor, este grâul pentru că el este cinstea mesei. De aceea se face pasca mai ales din făină de grâu.

Cea mai îndătinată şi mai răspândită formă, care i se dă păscuţei este cea rotundă pentru că se crede şi se zice că scutecele cu care a fost Domnul Iisus Hristos înfăşat au fost rotunde; apoi în patru colţuri sau mai bine zis patrunghiulare, pentru că şi mormântul, în care a fost Domnul nostru Iisus înmormântat a fost pătrat sau patrunghiular».

2. „Călătorind o dată Domnul nostru Iisus Hristos cu apostolii săi prin mai multe sate şi oraşe spre a face oamenilor bine, şi ajungând într-un sat, se opri puţin la un gospodar înainte de a pleca mai departe.
/…/ După ce i-a omenit cum se cuvine, la plecare le-a pus şi merinde în desagă.
Mergând ei prin pădure cît or fi mers, l-au întrebat apostolii pe Iisus Hristos: «Când vor fi Paştele?»
- Când veţi găsi pâine de grâu în traistele voastre vor fi paştele! - răspunse Iisus.
/…/ Căutând, au găsit în desăgile lor pâinea, pe care le-o pusese gospodarul.
- Bucuraţi-vă, căci acum sînt Paştele ! - le răspunse atunci Iisus.
Şi de atunci îndătinează şi creştinii de a face Pasca
(Legendă ce circulă printre sătenii din Capul Codrului - Gura Humorului)

3. După altă legendă, tot din Bucovina, pasca se face de aceea, pentru că Iisus Hristos înainte de a fi prins şi răstignit pe cruce, zise învăţăceilor săi, că până atunci au mâncat cu toţii în decursul Paştelor copturi nedospite şi nesărate, adică turte sau azime (cum fac evreii), de acum înainte, însă, vor mînca copturi dospite şi sărate, cari se vor numi păşti.

4. «Pasca are forma rotundă sau lungăreaţă şi se înfrumuseţează pe deasupra cu stafide »
«Cea mai obişnuită formă de pască e cea rotundă cu două împletituri puse la mijloc în forma crucii, închipuind moartea Mântuitorului, mai arareori forma patrunghiulară dar nu tocmai cu forma pătratului».

Grosimea păştii e de un lat de deget ca azima, numai că nu e din aluat nedospit - ci din aluat dospit, în care se pune sare şi lapte dulce de vacă, apoi, după împrejurări şi capete pisate de cuişoare, scorţişoară pisată şi câteodată şi şofran.

Atât pe de lături sau margini cît şi la mijlocul ei se pun un fel de sucituri sau împletituri, asemenea din aluat, simple sau împodobite la distanţe anumite cu nişte steluţe şi anume sucitura sau împletitura prima în forma rotundă sau pătrată, după cum e pasca, iar cele de la mijloc în formă de cruce, care însemnează Crucea pe care a fost Mântuitorul lumii răstignit».

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Legendele păstrate despre păşti.

Comentarii