În timpul rugăciunii, creştinii ortodocşi fac semnul crucii oridecâteori se face o referire directă sau implicită la cele trei Persoane ale Sfintei Treimi. Se face semnul crucii înainte de începerea oricărei rugăciuni, la trecerea pe lângă o biserică, la intrarea în biserică şi la ieşire, cât şi înăuntrul bisericii, ca o formă de rugăciune către Dumnezeu care este prezent în ea sau pur şi simplu ca semn de evlavie şi închinare. Mirenii (laicii) ortodocşi fac semnul crucii ca o formă de închinare înaintea unei icoane. Preoţii au mult mai multe ocazii specifice de a face semnul Crucii. Unii credincioşi pot folosi semnul Crucii şi în alte feluri. Astfel, dacă un credincios se găseşte înaintea unei blasfemii, el sau ea va face semnul Crucii ca o formă subtilă si politicoasă de a indica ofensa comisă.

Alţii pot folosi semnul Crucii aproape ca o urare de noroc, sau ca parte a unei rugăciuni nerostite de invocare a binecuvântării lui Dumnezeu, ca de exemplu la începutul unei călătorii sau al unei competiţii sportive.

Semnul crucii are şi alte variante: poate fi făcut în aer pentru a binecuvânta obiectele; preoţii îndeosebi îl pot face asupra persoanelor ca o formă de binecuvântare; poate fi făcut în forma arătată mai sus sau poate fi doar schiţat, de exemplu pe frunte (ca în descrierile timpurii ale semnului crucii). Pentru un credincios creştin, poate cel mai important lucru este că semnul indică în mod concret, fizic relevanţa explicită a Crucii, a jertfei lui Hristos pentru o anumită persoană sau pentru un anumit loc. Este o formă de angajament al trupului de mărturisire a credinţei creştinului, atât faţă de Dumnezeu, cât şi faţă de oameni.

Sursa: ro.orthodoxWiki.org

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Când se face Sfânta Cruce.

Comentarii