Domnul Hristos arăta puterea postului când le spunea ucenicilor că „unele soiuri de duhuri se pot scoate doar cu post şi rugăciune”. De aceea, Sfinţii Părinţi zic că postul este poarta, iar epitrahilul este uşa mântuirii. Adică prin poarta aceasta strâmtă de care vorbeşte Mântuitorul vor intra virtuţile sfinte în sufletul şi trupul omului, îmblânzindu-le şi sfinţindu-le, iar epitrahilul simbolizează spovedania, iertarea păcatelor. Sfântul Vasile cel Mare spune că „atât de bătrână este porunca postului încât ea este de o vârstă cu omul”.

Dreapta socoteală

Părintele Arsenie Boca spune că „postul cel mare trebuie să fie măsurat după vârstă, după sănătatea rămasă, deşi postul pe mulţi i-a făcut sănătoşi, şi după tăria şi felul ispitelor. Aşa cere dreapta socoteală. Cei ce s-au grăbit fără sfatul dreptei socoteli, toţi au întârziat sau, dând înapoi, au pierdut. De aceea au zis Părinţii, gândindu-se la cei grăbiţi să stingă patimile, că mai mulţi s-au păgubit din post, decât din prea multă mâncare, şi preamăreau dreapta socoteală, ca virtutea cea mai mare. Preţuirea pătimaşă a trupului pe mulţi îi întoarce împotriva duhovnicului, deşi învrăjbirea nu-i ţine mult, boala îi întoarce; pe alţii, însă, muşcaţi la minte de mândrie, nici nu-i lasă să meargă vreodată la duhovnic, deşi le tânjeşte cugetul. La vreme de umilinţă, care cearcă pe toţi, şi aceştia biruie piedica şi intră în lupta mântuirii”.

 

Marea postului

„Nu numai vremea postului, scria Sfântul Ioan Gură de Aur, ci şi amintirea lui poate să ne aducă foarte mari foloase. Şi după cum cei dragi ai noştri, nu numai dacă sunt de faţă, ci şi dacă ne vin în minte, ne umplu de multă bucurie, aşa şi zilele postului, şi slujbele, şi petrecerea simplă, şi toate celelalte bunătăţi care ne-au rodit din el ne veselesc din pomenirea lui. Dacă adunându-le în cuget pe toate acestea, ne aducem aminte de ele, mari roade vom dobândi şi în vremea de acum. Acestea vi le spun nu ca să vă silesc să postiţi, ci ca să vă înduplec să nu vă desfătaţi, nici să aveţi o dispoziţie lăuntrică ca a celor mai mulţi dintre oameni, dacă mai trebuie numiţi oameni cei care au o asemenea micime de suflet, încât, ca nişte scăpaţi din lanţuri şi de temniţă grea, zic unii către alţii: «Greu am mai străbătut marea postului». Alţii însă, mai slabi de cuget decât aceştia, se tem până şi pentru următorul Post al Paştilor.”

 

Fapte…

„Postiţi? – spunea Sfântul Ioan Gură de Aur. Arătaţi-mi-o prin fapte. Prin care? – veţi zice. De vedeţi un sărac, aveţi milă de el, un duşman, împăcaţi-vă cu el, un prieten înconjurat de bun nume, nu-i invidiaţi, o femeie frumoasă, întoarceţi capul. Nu numai gura voastră să postească, ci şi ochiul, şi urechea, şi picioarele, şi mîinile şi toate mădularele trupului vostru. Mîinile voastre să postească rămînînd curate de hrănire şi de lăcomie. A posti pentru ureche înseamnă a o astupa pentru vorbirile de rău şi zavistii” ne spune Sfîntul Ioan Gură de Aur.

(Sf. Ignatie Brianceaninov, sursa: www.logos.md.ro)

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Postul Mare - urcuşul duhovnicesc spre Sfintele Paşti.

Comentarii