Biserica nu roagă niciodată aşa de tare şi aşa de des pe Dumnezeu, ca în timpul Postului Mare, cerând de la El să dăruiască fiecăruia dintre noi putinţa de a-şi vedea păcatele sale şi de a nu osândi pe aproapele său. Fiecare trebuie să se păzească pe sine. Aceasta este sfinţirea de trebuinţă a postului: smerenia!

Postul Mare începe luni, 2 martie. Este cel mai lung post din calendarul creştin-ortodox şi durează şapte săptămâni. Postul Mare mai este numit şi Postul Patruzecimii sau Postul Paştelui.

 

Postul

Postul nu este un scop în sine, ci un motiv de bucurie. O bucurie pe care o putem trăi şi trebuie să o trăim în timpul Postului Mare. Învierea lui Hristos este cea mai mare sărbătoare a creştinătăţii. Iar Postul Mare, pregătirea primirii în inima curată a acestei sărbători. Este o perioadă în care oamenii trebuie să facă exerciţii pentru a fi mai buni, mai înţelepţi, mai blânzi, să privească mai mult la ei şi mai puţin la cei din jur, să nu fie lacomi la mâncare, chiar dacă alimentele sunt fără carne sau lactate, pentru că lăcomia este un păcat. Sunt scutiţi de la post copiii, bătrânii, militarii, oamenii care călătoresc şi bolnavii. Este preferabil ca o persoană să postească fie şi o singură zi, dacă nu poate mai mult, dar în acea zi să fie respectată tradiţia ortodoxă.

 

Semnificaţia

Postul propriu-zis este comparat cu călătoria de patruzeci de zile a poporului evreu în pustiu. De-a lungul acestei calatorii, Dumnezeu a săvârşit mai multe minuni şi, prin analogie, acelaşi model de explicaţie este dată de Sfinţii Părinţi celor patruzeci de zile de Post. Ultima săptămână a Postului care precede sărbătoarea este Săptămâna Mare, care începe cu Duminica Floriilor şi se termină cu Duminica Pascală.

 

Zilele postului

Regulile bisericeşti au stabilit că zilele rânduite pentru ajunare, adică abţinerea totală de la mâncare şi băutură, sunt lunea şi marţea din prima săptămână a Postului, iar în ultima săptămână a postului, numită şi a patimilor, se ajunează luni, marţi, miercuri, vineri şi sâmbătă. În aceste zile se pot consuma, seara, pâine şi apa. În zilele de miercuri din post se ajunează până seara, când se consumă pâine şi legume fierte, fără untdelemn. În celelalte zile din săptămână, din tot timpul Postului Mare, se mănâncă o singură dată pe zi, seara, hrană uscată, iar sâmbăta, şi untdelemn şi puţin vin. În toată această perioadă sunt doua dezlegări la peşte, de Buna Vestire şi de Intrarea Domnului în Ierusalim (Florii).

 

Interdicţii

Postul alimentar trebuie însoţit de abstinenţa sexuală, dar mai ales de conduita morală. Spre sfârşitul Postului, credincioşii trebuie să se spovedească şi apoi, dacă primesc dezlegare din partea părintelui duhovnic, să primească Sfânta Împărtăşanie. Este importantă starea de spirit pe care o au credincioşii în această perioadă. În Postul Paştelui nu se fac cununii religioase.

 

Regim vegetarian

Din punct de vedere medical, postul este perceput ca o schimbare a regimului alimentar. Are loc trecerea de la o alimentaţie bazată în principal pe alimente conservate, de origine animala, la o alimentaţie în principiu de origine vegetală, bazată pe oferta de primăvară, leguminoasă în special, care creează un aport de vitamine şi minerale ce ajută organismul să treacă peste astenia de primăvară.

(Liviu BREZAE)

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Ce ştim despre Postul Mare.

Comentarii