În sâmbăta dinainte de Duminica înfricoşatei judecăţi (a lăsatului sec de carne) în Biserica Ortodoxă se pomenesc moşii şi strămoşii noştri.
Fiind o zi cu dată schimbătoare, în funcţie de serbarea Paştilor, moşii de iarnă din acest an vor cădea în ziua de 1 martie.
Este o pomenire generală a morţilor, având în vedere că a doua zi, duminică, se va face referire în Evanghelia de la Sfânta Liturghie la ziua judecăţii de la sfârşitul lumii, când şi cei vii, dar şi cei morţi vor primi pe vecie locul din rai sau din iad.
Cealaltă zi de sâmbătă din cursul anului bisericesc consacrată în chip special pomenirii morţilor este sâmbăta dinaintea Duminicii Pogorârii Duhului Sfânt (Sâmbăta Rusaliilor).
Dacă la 40 de zile de la trecerea din lumea aceasta în lumea cealaltă are loc, pentru fiecare, judecata particulară în urma căreia, în funcţie de faptele fiecăruia, se va stabili un loc vremelnic de osândă sau de fericire, la sfârşitul lumii va avea loc o nouă judecată, cu o sentinţă definitivă.
La această judecată se vor arăta şi urmările faptelor noastre, dar vor avea mare importanţă şi rugăciunile pe care cei vii le vor fi făcut pentru cei morţi.
Drept urmare, Biserica Ortodoxă a introdus aceste zile speciale spre a aminti periodic credincioşilor despre datoria pe care o au de a nu da uitării pe cei morţi şi de a-şi aduce aminte de moarte şi de judecata viitoare, spre a-şi îndrepta viaţa.