Fără artificii spectaculoase, ghirlande, pocnitori şi şampanie, nici un Revelion nu are farmec. Se spune că toate acestea vor alunga necazurile şi problemele din anul ce tocmai urmează. Fiecare popor are tradiţiile şi obiceiurile lui, pe care le respectă să-i aducă bucurie anul care vine.

În Spania, toate orăşelele concurează pentru titlul de cel mai luminos şi cel mai lung joc de artificii. Pe stâlpii de pe străzi, oamenii agaţă aşa-numitele "mascletta", ghirlande de pocnitori legate în aşa fel încât să redea un ritm muzical când iau foc.

În Anglia şi Scoţia petrecerile şi festivalurile sunt însoţite de focuri şi jocuri de lumini.

În Grecia copiii sunt fericiţi că Sfântul Vasile vine tocmai de Revelion. Ei îşi lasă ghetuţele la intrare, iar moşul le va aduce daruri, aşa cum se întâmplă la noi de Sfântul Nicolae.

În Polonia şi Austria, noaptea Anului Nou este cunoscuta drept noaptea Sfântului Vasile sau Sylvester.

Americanii au grijă ca de Anul Nou să-şi pună în buzunare şi prin casă câteva boabe negre de fasole, ca să le aducă noroc. La miezul nopţii, americanii ies în stradă şi aşteaptă marele foc de artificii, se îmbrăţişează urându-şi "La mulţi ani!".

Australienii merg la picnic pe plajă, organizează petreceri, iar la miezul-nopţii se bucura de venirea Noului An.

Chinezii sărbătoresc Anul Nou odată cu Luna nouă, între 17 ianuarie şi 19 februarie. Ei aprind cât mai multe focuri de artificii să alunge spiritele rele, sigilează ferestrele să nu intre dragonii, ies pe stradă, iar la masă servesc preparate speciale din pui şi peşte.

Musulmanii sărbătoresc trecerea într-un an nou în funcţie de calendarul Lunii, care este mai scurt decât calendarul european.

(www.calificativ.ro)

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Anul Nou pe meleaguri străine.

Comentarii