Biserica a rânduit cele patru posturi mari de peste an: Postul Mare (al Sf. Paşti), Postul Crăciunului, Postul Adormirii Maicii Domnului şi Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel. Apoi mai există şi posturi de o singură zi: miercurea şi vinerea de peste an, Înălţarea Sfintei Cruci pe 14 septembrie, Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul pe 29 august, ajunul Crăciunului şi ajunul Bobotezei. În afară de aceste posturi, rânduiala sfintei Biserici mai porunceşte şi postul stabilit de episcopul locului în anumite momente din viaţa bisericii, pentru diferite trebuinţe.

 

Înfrânare

Posturile sunt rânduite de Sf. Biserica şi sunt obligatorii pentru fiecare creştin cu câteva excepţii sau dezlegări de la post: a bătrânilor neputincioşi, a bolnavilor, a femeilor însărcinate şi a copiilor sub şapte ani. Ca formă, Sfânta Biserică stabileşte două tipuri de post: ajunare (post aspru, nu se mănâncă nimic timp de 24 de ore) şi post uşor: adică înfrânare de la mâncăruri de frupt (lapte, brânză, carne şi ouă). După sfântul Sfintei Scripturi, postul trebuie întotdeauna însoţit de: spovedanie (căinţa, întoarcerea de la păcat), milostenie, fapte bune şi împăcarea cu aproapele.

Postul Crăciunului, de pe 15 noiembrie

Postul Crăciunului este postul de dinaintea Naşterii Domnului. Ţine 40 de zile din 15 noiembrie până în 25 decembrie. Lăsăm sec în seara de 14 noiembrie ziua Sfântului Filip, iar dacă această zi cade miercurea sau vinerea.

Începem postul cu o zi mai înainte. Postul Crăciunului este aşezat pentru a ne pregăti pentru cuviincioasa întâmpinare a Naşterii Domnului şi închipuie noaptea în care trăia omenirea dinainte de Mântuitorul, când Patriarhii şi Drepţii Legii Vechi aşteptau venirea Lui, cu post şi rugăciune.

Ne aduce aminte îndeosebi de postul de 40 de zile al lui Moise în pustie, înainte de primirea Legii. În ziua cea din urmă a acestui post - Ajunul Crăciunului se ajunează, adică nu se mănâncă nimic până la ivirea luceafărului de seară, care închipuie steaua Magilor; apoi mâncăm uscat: seminţe, poame, turte sau covrigi.

 

Postul este o faptă de virtute

Tot în această seară slujitorii bisericii umblă cu Icoana Naşterii cântând troparul Crăciunului şi aducând astfel, în casele creştinilor, vestea cea bună a marii sărbători din ziua următoare. În ziua Crăciunului în orice zi ar cădea mâncăm de dulce.

În această perioadă a postului avem dezlegări la peşte. Când consumăm peşte: pe 14 noiembrie când va cădea miercuri sau vineri, pe 21 noiembrie când are loc Intrarea Maicii Domnului în Biserică, pe 6 decembrie când e Sfântul Ierarh Nicolae, sâmbetele şi duminicile până pe 20 decembrie, în zilele de 16, 22, 23, 24, 25, 30 noiembrie, 4, 5, 6, 7, 9, 12, 13, 17 şi 20 decembrie dacă vor cădea: luni, marţi şi joi.

"Postul este înfrânarea de la toate mâncărurile, sau la caz de boală, numai de la unele, de asemenea şi de băuturi şi de toate cele lumeşti şi de toate poftele cele rele, pentru ca să poată creştinul să-şi facă rugăciunea lui mai cu înlesnire şi să-I fie milostiv Dumnezeu însă şi pentru a ucide poftele trupului şi a primi harul lui Dumnezeu.

Postul este o faptă de virtute, un exerciţiu de înfrânare a poftelor trupului şi de întărire a voinţei, o formă de pocăinţă, un mijloc de mântuire. Dar este în acelaşi timp şi un act de cult, adică o faptă de cinstire a lui Dumnezeu, pentru că el este o jertfă, adică o renunţare de bună voie la ceva care ne este îngăduit, izvorâtă din iubirea şi respectul pe care îl avem faţă de Dumnezeu. Postul foloseşte şi sufletului şi trupului, pentru că întăreşte trupul, uşurează şi curăţeşte sufletul. Păstrează sănătatea trupului şi dă aripi sufletului”.

(sursa: www.ziare.ro)

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Importanţa şi semnificaţia Postului Crăciunului.

Comentarii