Poporul numeşte luna lui septembrie „răpciune”, înţelegând prin aceasta începutul perioadei de timp rece, dar şi „viniceriu”, căci, la urma urmei, septembrie rămâne luna strugurilor.
Sărbătorile tradiţionale ale lunii septembrie sunt:
1 septembrie: Simion Stâlpnicul
4 septembrie: Sf. Vavila
8 septembrie: Sfânta Maria Mică
14 septembrie: Ziua Cruci
24 septembrie: Teclele
26-28 septembrie: Filipii de toamnă
1 Septembrie: Simion Stâlpnicul
Simion Stâlpnicul este cel care în credinţa populară susţine cerul şi pământul, stând într-un picior pe un stâlp înalt. El este patronul vânturilor şi poate produce cutremure. De aceea, ziua lui este foarte importantă, oamenii respectând-o de frică să nu li se dărâme casele sau să nu li se înţepenească picioarele.
Fiind un vechi început de an bisericesc, cum era vremea în această zi, aşa urma să fie tot anul, iar dacă tuna, se credea că toamna va fi lungă.
Ziua lui Simion este totodată şi ziua când păsările îşi iau „boierescul”, adică partea care li se cuvine din fiecare holdă de grâu.
4 Septembrie: Sf. Vavila
Acest sfânt şi-a petrecut întreaga sa viaţă în pădure, cu animalele, de aceea se spune că ajunsese chiar să aibă trupul acoperit de păr, ca şi ele. Sărbătoarea se respectă pentru ca vitele să fie în număr mare.
8 Septembrie: Sfânta Maria Mică
De Sfânta Maria Mică pleacă păsările migratoare, în special rândunelele, iar lumea nu mai poartă pălărie, sărbătoarea anunţând sfârşitul verii şi începutul toamnei.
14 Septembrie: Ziua Crucii
Fiind o sărbătoare foarte importantă, există obiceiul pomenirii morţilor, dându-se de pomană ulcele noi, pline cu miere sau apă curată, având legat un fir roşu de toartă şi un colac şi o lumânare deasupra.
Toate vietăţile care au ieşit din pământ primăvara, de Alexii, se întorc acolo în această zi, căci, dacă atunci pământul se deschidea, acum a sosit momentul să se închidă. Se crede că, înainte de a intra la loc, şerpii se adună pe un deal şi scuipă pe coada unuia dintre ei, făcând astfel o mărgică, bună pentru vindecarea diferitelor boli. Şerpii care au muşcat oameni în cursul anului nu se mai pot întoarce în pământ, ci vor rămâne la suprafaţa acestuia, fiind condamnaţi la moarte.
Pământul se închide nu doar pentru animale, ci şi pentru plante. Este ziua în care florile vorbesc între ele, ştiind că se vor usca. Doar plantele necurate vor rămâne verzi. Fragii găsiţi după această dată nu mai sunt buni de mâncat, fiind destinaţi morţilor. Este o zi bună pentru culegerea plantelor de leac.
Fiindcă acum se începe culesul viilor, ziua poartă şi denumirea de „Cârstovul viilor”.
24 Septembrie: Teclele
Teclele (numite pe alocuri şi „Berbecari”) se respectă pentru a apăra turmele de lupi şi gospodăriile de foc.
26-28 Septembrie: Filipii de toamnă
În zilele dedicate Filipilor nu se coase, nu se mătură şi nu se macină grâu. Ultima zi (Haritonul) este respectată îndeosebi de femei, de frică să nu înnebunească.