Habotnic – persoană care interpretează „ad literam” şi respectă orbeşte preceptele creştine fără să le înţeleagă în profunzime;

Hagiograf – autor care scrie despre vieţile sfinţilor;

Hagiografie – ramură a teologiei care studiază vieţile şi scrierile sfinţilor;

Har – graţia divină sau harul lui Dumnezeu, lucrarea sau energia lui Dumnezeu Cel în Treime. Harul este energie spirituală necreată care vine de la Dumnezeu. Sau, cum spune Sfântul Apostol Pavel, este „dragostea lui Dumnezeu care se revarsă în inimile noastre prin Duhul Sfânt cel dat nouă” (Rom.5,5);

Harisma – dar al Sfântului Duh împărtăşit fiecărui credincios. Harismele decurg din har, ca roade personale. Despre harismă vorbeşte frecvent Sfântul Apostol Pavel (v. Rom.12,6-12; I Cor. 12,8-11,28-31);

Harmagheddon (Armageddon) – câmp de luptă unde va avea loc bătălia apocaliptică dintre bine şi rău la Judecata de apoi (v. Apoc. 16,14-16);

Harţi – perioadă a postului când credincioşilor li se permite să mănânce carne;

Hermeneutică – disciplină de studiu în şcolile teologice care oferă principiile şi regulile de interpretare ale ştiinţei Scripturii;

Heruvic – imn religios din cadrul Sfintei Liturghii care îi îndeamnă pe credincioşi să lepede grijile lumeşti şi să se asemene heruvimilor;

Heruvimii – numele uneia dintre cele nouă cete îngereşti (traducere: „înţelegere, revărsare de înţelepciune”);

Hexagrama – reuniune a şase litere; semn format din doua triunghiuri suprapuse formând o stea cu şase colţuri (steaua lui David). Acest simbol, la evrei, a devenit stema casei regale a lui David şi Solomon. Este emblema sinagogilor şi a templelor;

Hierofanie – descoperire, revelaţie;

Hirotonie – taina prin care se acordă harul preoţiei în cele trei trepte: episcop, preot, diacon. Hirotonia are loc în cadrul Sfintei Liturghii prin punerea mâinilor de către episcop şi prin invocarea Sfântului Duh;

Hlamidă – veşmântul roşu cu care a fost îmbrăcat Hristos înainte de a fi răstignit, în semn de batjocură pentru că s-ar fi erijat rege al iudeilor (v. Matei 27,28);

Horepiscop – treaptă în ierarhia veche reprezentând pe episcopii stabiliţi în sate. Această instituţie a dispărut în secolul al X-lea;

Hram – sărbătoarea sfântului ocrotitor al unei biserici;

Hristos („Uns”) – al doilea nume al Fiului lui Dumnezeu întrupat; numele I l-a dat Dumnezeu la întrupare, prin îngeri: „Iisus, ce se cheamă Hristos!”. Are un asemenea înţeles pentru că El este Arhiereu sau Preot în veac; numele lui Hristos este unic în Noul Testament, indicând Cea de-a doua persoană a Sfintei Treimi;

Hristologie – unul dintre capitolele fundamentale ale dogmaticii ortodoxe care cuprinde învăţătura despre cele două firi şi despre Persoana lui Iisus Hristos.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Dicţionar creştin.

Comentarii