Fiecare Duminică dintre Paşti şi Rusalii constituie o sărbătoare aparte în calendarul Bisericii noastre, pentru faptul că în această perioadă de 50 de zile avem înfăţişate evenimente care dovedesc fără putinţă de tăgadă dumnezeirea Mântuitorului Iisus Hristos, confirmata fie de ucenici de-ai Săi (Duminicile a II-a şi a III-a după Paşti), fie de oameni care au primit vindecare în chip minunat (Duminicile a IV-a şi a VI-a după Paşti), fie de oameni care s-au convins de faptul că Iisus Hristos este Fiul lui Dumnezeu (Duminica a V-a după Paşti şi Duminica Rusaliilor).
În această duminică este istorisită de către Sfântul Evanghelist Ioan vindecarea minunată a unui om care de 38 de ani se afla în imposibilitatea de a trăi pe propriile picioare: un „slăbănog”. Acesta se află în Ierusalim, la o „ scăldătoare” (o piscină) cu cinci „pridvoare” (bazine) despre apa căreia se cunoştea că are proprietăţi tămăduitoare: în fiecare zi se vindecă un bolnav, anume cel care avea posibilitatea să intre primul în apă după ce un înger al Domnului „tulbură apa”. Pentru a beneficia de un asemenea moment, bolnavii de acolo „orbi, şchiopi, uscaţi” aveau însoţitori care-i ajutau să intre în apă. Unul dintre ei se vindecă, astfel. Bolnavul vindecat de Hristos, neavând pe nimeni care să-l ajute, nu reuşea de 38 de ani să intre primul în apa tămăduitoare.
Cu puterea Sa, Mântuitorul - ca Doctor al sufletelor şi al trupurilor – aduce bucurie în sufletul acestui om sărman. Faptul că această vindecare are loc în zi de sâmbătă – ziua de odihnă la evrei – provoacă nemulţumire în rândul liderilor religioşi, aceştia dorind să afle cine a îndrăznit să facă o asemenea vindecare într-o zi de shabat. Cel vindecat nu apucase să afle cine este binefăcătorul său, întrucât Iisus plecase de la Betezda, dar Îl întâlneşte în templu, iar apoi spune evreilor curioşi că Cel care l-a făcut sănătos este Iisus.
Ca Doctor al sufletelor şi al trupurilor noastre, Mântuitorul este Cel care ne poate vindeca de orice neputinţă sufletească şi trupească, lucrând prin oameni: fie medici, fie preoţi. Nu lucrează prin vrăjitori, ghicitori, descântători, fermecători – aceştia fiind unelte ale diavolului.
Să cerem, aşadar, tămăduire sufletească şi trupească de la Hristos, prin oamenii Lui.