Săptămâna Patimilor are menirea de a pregăti credincioşii pentru Înviere.
Pentru a simţi bucuria pascală trebuie să ne pregătim în această săptămână atât sufletul, cât şi trupul, înăsprind postul pe cât ne stă în putinţă măcar în aceste ultime zile, care sunt şi cele mai importante din Post.
După cum spune Sfântul Ioan Gură de Aur, bucuria lui Dumnezeu se revarsă şi peste cel care a venit abia în ceasul al unsprezecelea ca şi peste cel care a venit încă din ceasul întâi la Hristos.
Fără certuri
Postul Negru este ţinut în credinţa că Dumnezeu îl va feri pe cel care posteşte de toate bolile, îl va face să fie sănătos şi să-i meargă bine tot restul anului şi-l va ajuta la necazuri şi nevoi.
Pentru Săptămâna Patimilor sunt caracteristice următoarele tradiţii:
păstrarea liniştii, a tristeţii generale; focuri rituale; respectarea strictă a postului; interdicţia unor importante lucrări casnice; îngrijirea locuinţelor; curăţenia prin curţi; întreruperea provizorie a lucrărilor principale în câmp; confecţionarea hainelor noi pentru sărbătoare; tăierea vitelor şi păsărilor pentru sărbători; tocmirea lăutarilor pentru hora satului; împărtăşirea la biserică; iertarea reciprocă între oameni.
În această săptămână se face curăţenie generală în casă, în curte şi în acareturi: se mătură curţile, se repară gardurile, se curăţă gunoiul din şuri, se lipesc şi se văruiesc pereţii, se spală perdelele şi mobilierul, se şterg geamurile, se aerisesc toate hainele, aşternuturile şi covoarele. Se face curăţenie şi în grajdul animalelor, văruindu-se înăuntru. Bărbaţii muncesc la câmp până cel târziu în ziua de joi, când revin în gospodărie şi îşi ajută nevestele la treburile casnice.