Bunavestire sau popular Blagovestenia (termenul slav corespunzător celui de Bunăvestire), este praznicul în amintirea zilei în care Sf. Arhanghel Gavriil a vestit pe Sf. Fecioara că ea va naşte pe Mesia (Luca I,  26-38).

Prima sărbătoare confirmată în documente, dintre sărbă­torile Maicii Domnului, este Bunavestire. Se ştie că, încă din sec. IV sau V, s-a zidit la Nazaret o biserică, pe locul unde fusese casa în care Maica Domnului a primit de la înger vestea că va naşte pe dumnezeiescul Prunc. Data acestei sărbători a variat la început. Astfel, unii o sărbăto­reau în ajunul Bobotezei (5 ianuarie), iar în unele Biserici din Apus, ca cele din Spania, Galia şi Milano, Bunavestire s-a sărbătorit la 18 decembrie. La Roma, sărbătoarea a fost introdusă de papa Leon II, de origine siciliană ăi de cultura greacă (681-683), la început ca o sărbătoare locală şi cu denumirea de sărbătoare a aşteptării Naşterii Dom­nului; dar va­riaţia datei ei a durat în Apus până în sec. XI, când data de 25 martie s-a generalizat în toată lumea catolică de atunci.

 

Dezlegare la peşte

În Răsărit însă, data de 25 martie s-a generalizat probabil îndată ce Naşterea Domnului a început să fie sărbătorită peste tot la 25 decembrie, adică încă din prima jumătate a sec. V înainte. Numai la armeni Bunavestire se ser­bează încă în raport cu data veche a sărbătorii Naşterii Domnului (6 ianuarie), păstrată la ei, adică la 7 aprilie.

Buna Vestire este sărbătorită în fiecare an în perioada Postului Mare, fiind una dintre sărbătorile pentru care Biserica acordă dezlegare la peşte, indiferent în ce zi ar cădea aceasta.

 

Tradiţii de Buna Vestire

Bunavestire (25 martie) avea în unele zone şi o altă semnificaţie pe lângă cea religioasă. Acum cântă pentru prima dată cucul, vestitorul unor lucruri importante în viaţa omului. Când o persoană îl auzea pentru prima oară cântând, trebuia să numere de câte ori cânta pentru a şti câţi ani mai are de trăit.

De Buna Vestire este bine să se pună pe pragul casei pâine şi sare pentru hrana îngerilor.

În Apus, sărbătoarea Bunei Vestiri este numită şi sărbătoarea Zămislirii Domnului. În calendarul nostru popular, Buna Vestire este cunoscută sub denumirea de Blagovestenii sau Ziua Cucului.

Tradiţia mai spune că, în această zi aducătoare de veste minunată, oamenii nu au voie să se certe, fiind mare păcat: cine se ceartă în ziua de Buna Vestire are necazuri tot anul. În Bucovina nu se pun ouă la cloşcă de Buna Vestire, pentru că se consideră că ar putea ieşi pui cu două capete şi patru picioare.

 

Noaptea focurilor

În unele zone, pentru a avea roade bogate în livezi, pomii se ameninţau cu toporul şi se stropeau cu ţuică. Tot acum, gospodarii din Maramureş adună lucrurile de prisos de prin curţi şi le dau foc. Ritualul, cunoscut sub numele Noaptea focurilor, e practicat la fiecare casă maramureşeană, el durând până după miezul nopţii sau până în zori. Fiind dezlegare la peşte, se spune că acela care gustă peşte de Buna Vestire se va simţi tot anul ca peştele în apă. În popor se mai spune că pescarii nu au voie azi să arunce mămăligă în apă, pentru că mor peştii.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Astăzi se sărbătoreşte „Buna Vestire”.

Comentarii