Postul Paştelui (Postul Mare sau Postul Patruzecimii, 10 martie – 26 aprilie, pe 27 aprilie se sărbătoreşte Învierea Domnului) este cel mai lung post din calendarul creştin-ortodox şi durează şapte săptămâni, adică 48 de zile, fiind unul dintre cele mai restrictive.
Copiii şi bătrânii, scutiţi de la post
Postul nu înseamnă numai alimentaţie fără carne, lapte, brânză şi ouă, ci mult mai mult, respectiv iertare, împăcare, bunătate şi răbdare. Postul vine din grecescul «asceza» şi înseamnă exerciţiu. Deci, perioada postului este o perioadă în care oamenii trebuie să faca exerciţii pentru a fi mai buni, mai înţelepţi, mai blânzi, să privească mai mult la ei şi mai puţin la cei din jur, să nu fie lacomi la mâncare chiar dacă alimentele sunt fără carne sau lactate, pentru că lăcomia este un păcat. În plus, sunt scutiţi de la post copiii, bătrânii, militarii, oamenii care călătoresc şi bolnavii. Mai mult, este preferabil ca o persoană să postească fie şi o singură zi, dacă nu poate mai mult, dar în acea zi să fie respectată tradiţia ortodoxă.
Postul propriu-zis este comparat cu călătoria de patruzeci de zile a poporului evreu în pustiu. De-a lungul acestei călătorii, Dumnezeu a săvârşit mai multe minuni şi, prin analogie, acelaşi model de explicatie este dată de Sfintii Parinti celor patruzeci de zile de Post. Ultima săptămână a Postului care precede sărbătoarea este Săptămâna Mare, care începe cu Duminica Floriilor şi se termină cu Duminica Pascală. Sărbătoarea Paştelui începe de fapt cu Duminica Floriilor, când se sărbătoreşte intrarea lui Hristos în Ierusalim.
Reguli bisericeşti
În ziua de joi a Săptămânii Mari, clopotele încetează să mai bată. Vor mai bate doar în Sâmbăta Mare. Această zi este, totodată, şi începutul chinurilor Mântuitorului. Vinerea este ziua răstignirii lui Hristos, cea mai mare zi de post. Ziua de vineri era considerată mereu zi fără noroc. În această zi nu se obişnuiau muncile legate de cultivarea pământului sau de creşterea animalelor, nu se aprindea foc şi nu se cocea pâine.
Regulile bisericeşti au stabilit că zilele rânduite pentru ajunare, adică abţinerea totală de la mâncare şi băutură, sunt lunea şi marţea din prima săptămână a Postului, iar în ultima săptămână a postului, numită şi a patimilor, se ajunează luni, marţi, miercuri, vineri şi sâmbătă. În aceste zile se pot consuma seara pâine şi apş.
În zilele de miercuri din post se ajunează până seara, când se consumă pâine şi legume fierte, fără untdelemn.
În celelalte zile din săptămână, din tot timpul Postului Mare, se mănâncă o singură dată pe zi, seara, hrană uscată, iar sâmbăta, şi untdelemn şi puţin vin.
În toată această perioadă sunt două dezlegări la peşte pe 25 martie, de Buna Vestire, şi pe 16 aprilie de Intrarea Domnului în Ierusalim (Florii).
Postul alimentar trebuie însoţit de abstinenţă sexuală, dar mai ales de conduita morală. Spre sfirşitul Postului, credincioşii trebuie să se spovedească şi apoi, dacă primesc dezlegare din partea părintelui duhovnic, să primească Sfânta Împărtăşanie. Este importantă starea de spirit pe care o au credincioşii în această perioadă. În Postul Paştelui nu se fac cununii religioase.
Recomandările medicale
Din punct de vedere medical, postul este perceput ca o schimbare a regimului alimentar. Are loc trecerea de la o alimentaţie bazată în principal pe alimente conservate, de origine animală, la o alimentaţie în principiu de origine vegetală, bazată pe oferta de primăvară, leguminoasă în special, care creează un aport de vitamine şi minerale ce ajută organismul să treacă peste astenia de primăvară. Este recomandată o alimentaţie din care să lipsească carnea, ouăle, untul şi laptele. O dată cu trecerea la alimentaţia de post are loc o scădere a aportului de proteine şi grăsimi de origine animală. Acestea asigură o senzaţie de saţietate de durată mai lungă datorită digestiei mai greoaie. Astfel, poate apărea necesitatea ca de la un regim de 3-4 mese principale zilnic să se treacă la 4-5 mese/zi, lucru absolut normal. Se va urmări o dozare adecvată a porţiilor din punct de vedere caloric, pentru a nu apărea o supra/subalimentare.
Alimente care nu se mănâncă:
- ouă
- lapte
- brânză
- carne
- unt
- smântână, toate produsele lactate
Alimente care se pot mânca:
- orice produs din soia: carne de soia, lapte de soia, iaurt de soia
- legume si fructe
- halva
- biscuiţi
- produse de patiserie fără ouă, lapte, brânză, unt sau carne
- miere, dulceţuri
- fulgi de orice fel: orz, ovăz, porumb
- murături
- mămăligă
- zacuscă
- măsline
- fructe uscate