HILIASMUL (II)

Să vedem acum care a fost pe scurt parcursul acestei căderi.

Desprinderea raţiunii de credinţă

 

Pervertirea valorilor creştine

Hristos făgăduieşte o  Împărăţie a Cerurilor desăvârşită; Antihrist, al cărui stăpân, Satan, a fost aruncat din cer pe pământ, promite o împărăţie perfectă în lumea aceasta. Omul modern, plecându-şi privirea de la realităţile cereşti înspre ceea ce este cel mai „evident”, cade pradă promisiunilor amăgitoare ale acestuia din urmă; el crede că o societate ideală pe pământ este mai posibil de dobândit decât un cer nedesluşit, chiar dacă o astfel de societate a devenit imposibilă prin realitatea de netăgăduit a căderii strămoşeşti.

Omul modern trăieşte din rămăşiţele creştinismului, din experienţa creştină digerată şi transformată în „idei” de larg consum. Astfel, prin ideile moderne de egalitate, frăţie, caritate, se ajunge la o parodie a creştinismului. Iar mesianismul creştin - Împărăţia ce va să vină - care nu este din lumea aceasta, a fost pervertită în împărăţia ce va să vină în lumea aceasta, în care practic toată lumea crede astăzi.

Principiile împărăţiei lui Antihrist, aşa cum sunt descrise în scrierile patristice şi în lucrările autorilor ortodocşi (Soloviov, Dostoievski), fac din ea religia pâinii pământeşti. Doctrina ei centrală este următoarea: bunăstarea omului în această lume este singura preocupare „religioasă” comună şi indispensabilă tuturor oamenilor. Oricărui om capabil de discernământ un asemenea umanitarism îi apare într-adevăr ca un jalnic înlocuitor  al Creştinismului; dar nu este în nici un caz ceva superficial. El face apel la unele dintre cele mai înalte sentimente omeneşti; iar logica sa, odată acceptate premisele, este de necombătut. Este de fapt cel mai profund şi mai ingenios substitut al creştinismului inventat vreodată.

„Religia Marelui Inchizitor” descrisă de Dostoievski ia valorile creştine fundamentale - pacea, frăţia, unirea, dragostea - şi le deformează spre a le folosi pentru promovarea unor scopuri pământeşti. Ea nu înlătură în mod deschis creştinismul, ci doar îl reinterpretează perfect, aşa încât creştinii sinceri ajung până la urmă să lucreze pentru aceleaşi scopuri ca şi idealiştii secularizaţi  care caută să îşi clădească Împărăţia Cerurilor pe pământ. Acest idealism lumesc al epocii moderne, fie că vine din partea „creştinilor”, a ocultiştilor, a comuniştilor sau a seculariştilor occidentali nu este altceva decât o formă a vechii erezii a hiliasmului.

Texte selectate de Bogdan Bratu  - Fundaţia SFINŢII MARTIRI BRÂNCOVENI (contact: fundatia_smb_sv@yahoo.com, site: www.fundatiasmbsv.ro)

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Egali înaintea lui Dumnezeu într-o Europă unită?.

Comentarii