Puterea sfinţilor
Sfinţii au făcut minuni prin puterea dată lor de la Duhul Sfânt. Însă ele se deosebesc de cele făcute de Dumnezeu. Pentru că sfinţii nu au săvârşit minuni directe asupra întregii lumi, cum a făcut şi face Dumnezeu pururea. Apoi sfinţii au luat darul facerii de minuni numai prin post şi rugăciune multă către Dumnezeu. Mântuitorul a făcut minunile cu a Sa poruncă şi datorită puterii Sale. Şi a făcut minuni pe care nimeni dintre oameni nu le-a mai făcut vreodată, pe când sfinţii au făcut minuni numai prin darul şi puterea primită de la Dumnezeu. Care nu primeşte poruncă de la nimeni ca să facă minuni, ci toate câte voieşte El le face în cer şi pe pământ. Pe când minunile sfinţilor s-au făcut cu un scop anumit când a binevoit Dumnezeu şi unde a voit El.
Profeţii mai înainte de Duhul Sfânt
Minunile Mântuitorului nostru Iisus Hristos au fost profeţite mai înainte de Duhul Sfânt prin gura sfinţilor Săi prooroci. Aşa de exemplu, marele prooroc Isaia prin Duhul Sfânt a arătat că Mântuitorul va lumina orbii, va da auz surzilor, va da grai muţilor şi vedere orbilor, zicând: „Atunci va sări şchiopul ca cerbul şi limpede va vorbi limba gângavilor“. A mai spus şi despre dezlegarea celor legaţi de duhuri necurate şi pentru cei orbi că va deschide ochii orbilor, şi va scoate din legături pe cei legaţi. Sfinţii au făcut minuni puţine, iar Mântuitorul, ca Dumnezeu, a făcut tot felul de minuni pe care nimeni din oameni nu le-a putut face.
Sfinţii nu văd decât ce vrea Domnul să le arate
Să ne amintim că Dumnezeu a făcut, face şi va face tot felul de minuni în vecii vecilor, atât în cer şi pe pământ. În schimb, sfinţii pot face minuni şi pot prooroci numai când voieşte şi unde voieşte Dumnezeu. Vedem că Sfinţii Apostoli, care luaseră de la Dumnezeu darul şi puterea de a face minuni n-au putut scoate duhul cel rău din omul lunatic când au voit ei. Nici Sfântul Antonie cel Mare, care luase de la Dumnezeu darul facerii de minunii, n-a putut scoate duhul cel rău din femeia îndrăcită, măcar că s-a nevoit mult cu post şi rugăciune. Sfântul Antonie n-a recunoscut nici pe diavolul cel viclean care se prefăcea că este om păcătos şi că vine să se pocăiască.
Dar din iubire pentru oameni
Darul facerii de minuni îl face doar Dumnezeu şi numai celor desăvârşiţi, cui voieşte şi cît voieşte El. Prin minuni Dumnezeu Îşi arată atotputernicia, bunătatea şi iubirea Sa faţă de oameni şi de întreaga creaţie. Minunile arată în chipul cel mai convingător şi direct că Dumnezeu este Creatorul şi Stăpânul întregii lumi, că El are milă de oameni şi aşteaptă pocăinţa lor şi că dă aceeaşi putere de a face minuni tuturor celor ce se tem de dânsul. Iar dacă oamenii se îndoiesc de Dumnezeu chiar când se află în faţa unor adevărate minuni, înseamnă că mântuirea lor este în mare primejdie. Dumnezeul nostru este Dumnezeul Minunilor, iar minunile sunt semnul văzut al puterii şi iubirii Sale. Prin minuni se slăveşte Cel Preaînalt, iar oamenii se întăresc în credinţă şi se mântuiesc.
Creştinismul e una dintre marile minuni
Minuni a făcut Dumnezeu şi înainte de întemeierea lumii, şi înainte de darea Legii, şi înainte de venirea lui Hristos pe pământ şi după întruparea Cuvântului. Şi astăzi se fac minuni şi în veci se vor face şi nu vor înceta niciodată. Cele mai mari minuni ale lui Dumnezeu însă sunt două: crearea lumii văzute şi nevăzute din nimic, numai prin cuvânt şi înnoirea lumii prin întruparea, naşterea Domnului din Fecioara Maria şi învierea Lui din morţi, ce nu pot fi înţelese de noi oamenii. Şi creştinismul este una dintre marile minuni ale Preasfintei Treimi pe pământ. Căci Tatăl a trimis pe Fiul Său în lume, iar Fiul S-a jertfit şi Sfântul Duh a făcut să se vestească cuvântul şi să lucreze mântuirea neamului omenesc.
Cum cerem şi ce cerem?
Mulţi cer ajutor şi aşteaptă minuni de la Dumnezeu, dar puţini sunt pe care îi miluieşte şi le ascultă rugăciunea. Şi aceasta pentru că nu cer ceea ce trebuie spre folos şi mântuire sau pentru că sunt nevrednici de ajutorul lui Dumnezeu şi al sfinţilor Lui din cauza păcatelor care îi stăpânesc, ne învăţă părintele Cleopa. De aceea cerem mult, dar primim mai puţin pentru că Dumnezeu face minuni numai cu acei care au credinţa tare şi se roagă mult cu smerenie, cu lacrimi şi cu post. Domnul miluieşte şi sfinţii ajută cu rugăciunile lor mai întâi pe acei care sunt milostivi în dragoste şi-şi cresc copiii în frică de Dumnezeu. Pe aceştia îi miluieşte mai mult. Cu aceştia face adevărate minuni, pentru că au credinţă mai multă, iartă mai mult, iubesc mai mult şi au inimă smerită. Să cerem lui Dumnezeu mai întâi iertarea păcatelor şi mântuirea sufletului, apoi să cerem cele pământeşti. Să învăţăm a ne ruga cu credinţă, având drept pildă pe cei orbi vindecaţi din evanghelie. (A. Pitiş)