Denumirea populară a lunii ianuarie, Gerar, vine de la gerul mare ce caracterizeaza această lună. Luna debuteaza cu o serie de sărbători religioase cum ar fi Sfântul Vasile (1 ianuarie), Boboteaza, Sfântul Ioan Botezătorul, care mai este numit şi „Udatul Ionilor" şi care încheie ciclul sărbătorilor de iarnă.
Sfintii Trei Ierarhi,Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur (Trisfetitele), sunt sărbătoriţi pe la sfârşitul lunii, adică pe 30 ianuarie. Se spune că în această zi sunt interzise toate activităţile casnice. Această sărbătoare se ţinea mai ales la casele unde erau fete de măritat, pentru norocul lor.
Sânpetrul Lupilor (16 ianuarie)
Sf. Petru este patronul lupilor, care sunt câinii lui. El îi adună în această noapte şi le spune ce anume trebuie să mănânce şi de unde. Lupii nu au voie să atace oamenii decât în perioada cuprinsă între Sf. Andrei şi Bobotează. Se spune că atunci când urlă lupii, ei îl roagă pe Sf. Petru să le distribuie prada. Legenda spune că lupul a fost făcut de drac, de aceea este atât de fioros. Însă, neputându-l face să se mişte, acesta l-a dăruit lui Dumnezeu, care i-a spus lupului să fugă după drac. Apoi, Dumnezeu a facut lupul cadou Sfântului Petru. Această zi constituie chiar mijlocul iernii. Pe ţăranii care cinstesc această zi, Sf. Petru îi fereşte de boală şi închisoare şi le dă noroc la vite şi la albine.
Atanasiile (16-17 ianuarie)
Această denumire a rezultat din combinarea numelui Sf. Antonie cel Mare cu cel al Sf. Atanasie, sfinţi numiţi de popor Anton şi Tănase de Ciuma. Sărbătoarea este ţinută pentru sănătate, în special pentru copii.
Circovii de iarnă (16-18 ianuarie)
Aceste zile coincid cu mijlocul unui anotimp de 6 luni, începând de la Sf. Dumitru (26 octombrie), până la Sf. Gheorghe (23 aprilie). Circovii sunt divinităţi periculoase, numite „fulgerătoarele”. Ele aduc trăsnete, fulgere, grindină, boli, foc şi lupi.
Filipii de iarna (29-31 ianuarie)
Ca şi Circovii, Filipii sunt zeităţi în legătură cu care nu s-au păstrat foarte multe credinţe. Se ştie că şi ei, ca şi Sf. Petru, sunt patroni ai lupilor.
Există Filipii de Iarnă şi Filipii de Toamnă. Perioada cuprinsă între aceste două sărbători este perioada de împerechere a lupilor. Filipii de iarnă sunt ţinuţi în special de femei, tânăra nevastă „primind Filipii” de la soacra sa.
Sărbătoarea este ţinută în primul rând în casele de păstori sau de către ţăranii care au vite. Totuşi, sărbătoarea este bine să fie ţinută oricum, pentru că lupii provoacă pagube mari. Din acest punct de vedere este mai temut decât ursul, pentru că omoară întotdeauna mai mult decât mănâncă. În aceste zile nu se coase, nu se spală pe cap şi nu se dă cu împrumut, pentru că altfel lupii vor mânca vitele. (Calendar popular românesc)