Credincioşii ortodocşi de stil vechi sărbătoresc, luni, 7 ianuarie, marele praznic împărătesc „Naşterea Domnului”, după Calendarul Iulian.

La Mănăstirea „Slătioara”, unde este şi sediul Mitropoliei Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România, sunt aşteptaţi sute de credincioşi din toată ţara pentru a lua parte la Sfânta Liturghie, ce va fi săvârşită de Arhiepiscopul şi Mitropolitul Vlasie Mogârzan, Episcopul Ghenadie, Episcopul Vicar Sofronie şi Episcopul Glicherie, împreună cu şase preoţi şi doi diaconi.

Pentru că Ajunul Crăciunului cade într-o zi de duminică, ortodocşii de stil vechi vor participa,  începând în această zi, de la ora 6:00, la Sfânta Liturghie oficiată de un sobor de preoţi de la Mănăstirea „Slătioara”.

Tot duminică, la ora 15:00, se va săvârşi Vecernia, iar seara, la ora 17:30, se va oficia slujba de Priveghere a Naşterii Domnului. Atât la slujba de seară, cât şi supă Sfânta Liturghie din ziua de Crăciun, credincioşii de stil vechi cântă colinde vechi, păstrate de sute de ani.

Primirea preotului cu icoana.

Credincioşii de stil vechi păstrează obiceiul „mersului cu icoana”. Preoţii intră în fiecare casă şi vestesc Naşterea Domnului.

Preoţii Visarion şi David vor vesti Naşterea Domnului credincioşilor din Râşca, Slătioara, părintele Galaction va ajunge în casele locuitorilor din Păiseni, iar părintele Mercurie va intra cu icoana în casele sătenilor din Moisa.

În localitatea Slătioara, 90% dintre locuitori sunt ortodocşi de stil vechi, oameni care s-au pregătit „ca la carte” să primească preotul în Ajunul Crăciunului. Sute de credincioşi şi-au primenit casele şi au pregătit mese cu bucate de post, după cum este tradiţia.

De pe mesele gospodarilor nu lipsesc tradiţionalele turte cu nucă, care poartă denumirea de „scutecele Domnului”. Ca şi la credincioşii ortodocşi de stil nou, ziua de ajun este foarte importantă. Gospodinele pregătesc 12 feluri de mâncare, în numele celor 12 apostoli, printre care amintim grâu fiert amestecat cu nucă şi zahăr, bob fiert, mazăre, compot de prune afumate, sarmale de post cu hribi, cozonac cu mac sau cu nucă de post şi turta cu nucă. Toate aceste bucate se mănâncă după plecarea preotului, seara, când toţi membrii familiei se adună într-o cameră, unde este aşezată o icoană cu Naşterea Domnului şi o candelă. În faţa acestei icoane toate persoanele din casă se închină.

Crăciunul pentru ruşii lipoveni.

Pentru cei peste 2.500 de ruşi lipoveni care trăiesc în judeţul Suceava, Crăciunul se serbează tot luni, 7 ianuarie, potrivit vechiului calendar.

Cele mai însemnate comunităţi de ruşi lipoveni din Suceava se află la Climăuţi, comuna Muşeniţa, Lipoveni, comuna Mitocu Dragomirnei, Manolea, comuna Forăşti, dar şi în municipiile Suceava, Fălticeni, Rădăuţi şi în oraşul Gura Humorului.

Lipovenii nu sunt singurii care sărbătoresc Crăciunul pe 7 ianuarie, alături de ei fiind şi ucraineni, greci, sârbi, şi toţi românii care ţin sărbătorile după Calendarul Iulian.
În seara de ajun, îmbrăcaţi în port tradiţional, fetele cu „shupca”, fusta lipovenească, şi „shalika” - baticul colorat, fără a uita de brâul cu ciucuri „pois” şi de mătănii „lestovka”, iar bărbaţii în cămaşă lipovenească - „rubashka”, legată şi ea cu „pois”, peste care pun şi „bikeshka”, haina neagră lungă, care să-i apere de frigul iernii, se merge la slujba de noapte „vsenosnoe bdenie” care precede liturghia.
În ziua de Crăciun, lipovenii merg la biserică la Sfânta Liturghie, iar după ce aceasta se termină, toată familia se aşează la masă, după ce şi-a cerut binecuvântare şi dezlegare pentru „mâncarea de dulce”.

„Haladet”, „lapsa” şi „vareniki”.
Bucatele pregătite de gospodine şi specifice ruşilor lipoveni pentru această sărbătoare sunt „haladet” – piftia specială, care se serveşte cu hrean, tăiţeii fierţi în supă de pasare „lapsa”, sărmăluţele în foi de viţă-de-vie sau varză. Peştele nu lipseşte de pe masa de Crăciun, regăsindu-se preparat în ciorba de perişoare sau chifteluţe. La desert, se serveşte cozonac cu nucă, colţunaşi cu brânză „vareniki”, alte specialităţi ruseşti „pirajki” sau simple prăjiturele.
Imediat după servirea mesei încep să apară şi colindătorii, grupuri de fete şi băieţi, care colindă în casă, în faţa icoanei cu candela aprinsă, singurul colind fiind o cântare bisericească „Hristos Rajdaetsea”. Colindul se începe de la preotul satului şi se continuă cu celelalte gospodării. Cei care nu au terminat de colindat în prima zi, pot continua şi în a doua zi de Crăciun.

Revelionul pe stil vechi este pe data de 14 ianuarie, iar Boboteaza pe 19 ianuarie.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Credincioşii de stil vechi se pregătesc de Crăciun.

Comentarii