Boboteaza (6 Ianuarie) şi cu Sfântul Ioan (7 Ianuarie) aproape că formează una şi aceeaşi sărbătoare. În ajun, preotul sfinţeşte casele cu apă care a fost sfinţită în dimineaţa aceea după Sfânta Liturghie. Oamenii ţin post negru până ce vine preotul şi beau întâi din această apă sfinţită. Preotul este precedat de copii îmbrăcaţi în cămăşi albe, sunând din clopoţei şi deschizând calea preotului, strigând Kira Leisa, adică pronunţarea românească a grecescului Kyrie Eleison (Doamne miluieşte).

Pe lângă troparul bobotezei, copii cântă colinde speciale care descriu miracolul care a avut loc la Iordan. În ziua aceasta, în afară de preot, nimeni nu se duce colindând din casă în casă.

În ziua de Bobotează, după Sfânta Liturghie, preotul împreuna cu enoriaşii fac o procesiune la un lac, râu sau vreun izvor, pentru slujba Sfinţirii Apelor. Când troparul praznicului începe, vânătorii şi pădurarii satului împuşcă peste ape ca să alunge duhurile necurate. Astăzi acest obicei a păstrat doar semnificaţia festivă a unui foc de artificii, fiind lipsit de simbolism.

Nouă zile nu se spală rufe

Dacă este destul de frig se pregăteşte o cruce de gheaţă pentru a marca locul slujbei şi la sfârşit preotul aruncă în apă o cruce de lemn, iar feciorii satului se aruncă să o scoată, chiar dacă este ger de crapă pietrele.

Se crede că în ziua aceasta toate apele pământului sunt sfinţite; de aceea femeile nu spală rufe pentru următoarele opt zile până la sfârşitul praznicului.

Cu acestea, datinile de iarnă nu s-au încheiat, dar s-a terminat carnavalul. Femeile se apucă iarăşi, cu tristeţe, de treburile obişnuite. La ţară, bărbaţii trebăluiesc prin şură punând dinţi la greblă, sau ascuţind fierul de la plug. Până la Paşti nu mai este nici o altă distracţie. (Obiceiuri Legate de Sărbătorile de Iarnă)

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Boboteaza - sărbătoare festivă.

Comentarii