Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere videoBotezul Domnului fiind duminică – 6 ianuarie, ajunul nu se ţine sâmbăta (zi incompatibilă cu ajunul), ci vineri - 4 ianuarie (zi în care nu se va săvârşi Sfânta Liturghie), când se citesc Ceasurile împărăteşti ale Ajunului, după care, fiind HARŢI, se mănâncă brânză şi ouă. Sâmbătă este POST şi se săvârşeşte Liturghia Sf. Ioan Gură de Aur (dimineaţa) şi Vecernia mare a praznicului (seara); duminică, în ziua Praznicului, se săvârşeşte Liturghia Sf. Vasile cel Mare.
La praznicul Bunei Vestiri se săvârşeşte rânduiala obişnuită: în ziua precedentă, Vecernia cu sau fără Liturghia Înainte-sfinţitelor (dacă se săvârşeşte dimineaţa sau la amiază, seara se citeşte Pavecerniţa mare), iar în ziua praznicului, Liturghia Sf. Ioan Gură de Aur unită cu Vecernia zilei următoare, a odovaniei (26 martie); seara se citeşte numai Pavecerniţa mică.
Slujba sfinţilor care cad în Săptămâna mare a Patimilor se săvârşeşte totdeauna a doua zi de Paşti, în Lunea Luminată, combinată cu slujba acesteia; iar dacă sunt mai mulţi sfinţi de prăznuit, se pot rândui şi în următoarele zile ale Săptămânii Luminate. Anul acesta, este cazul special al sărbătorii Sf. Mare Mc. Gheorghe, care cade în Miercurea mare.
Excepţie: bisericile care au hramul sfântului pot alege să săvârşească prăznuirea în Duminica Floriilor, combinată cu slujba praznicului, conform Tipicului.
Săptămâna mare şi Săptămâna luminată reprezintă perioada cea mai importantă şi mai sfântă din viaţa noastră de creştini.
Toate zilele lor - deci nu numai unele, cum greşit s-a luat obiceiul - sunt considerate sărbători de seamă (canoanele 66 şi 89 de la Sinodul VI Ecumenic), pentru care sunt evidenţiate ca atare în Calendar.
Lunea Rusaliilor, precum citim în slujba zilei, este închinată Sfântului Duh şi aşa este numită în toate Bisericile Ortodoxe, pentru care o numim şi noi "Praznicul Sfântului Duh". Hramurile de Sfânta Treime se pot ţine atât în Duminica Rusaliilor (cel mai potrivit), cât şi a doua zi, ca până acum.
