Prima zi a anului se deschide cu o sărbătoare importantă pentru toţi creştinii ortodocşi. Urmând firul istoric al vieţii Mântuitorului, după Naşterea Domnului, la 1 ianuarie este rânduită serbarea Tăierii-împrejur a Domnului nostru Iisus Hristos ca prunc.

Sărbătoarea nu este tot atât de veche ca cea a Naşterii. Era generalizată în secolul V (probabil după ce Crăciunul a început să fie serbat şi în Răsărit, la 25 decembrie). De atunci, se păstrează primele predici, ţinute cu acest prilej de unii dintre marii predicatori ai secolului.

În Apus, primele menţiuni despre serbarea ei sunt din Galia (sec. VI) şi apoi de la Roma (sec. IX). La început, creştinii posteau în această zi, pentru a se deosebi de păgâni, care, în aceeaşi zi, sărbătoreau pe Ianus, zeul păcii şi al războiului, şi începutul anului nou (Calendare Ianuarii, sărbătoarea Calendelor), care coincidea şi cu sfârşitul sărbătorii Saturnaliilor; iar în unele părţi se serbau şi Brumaliile, în cinstea lui Dionisios (Bachus), zeul vinului şi al beţiei, numit şi Vromius, precum şi sărbătoarea numită Vota (în cinstea zeului Pan, zeul pădurilor).

Anul Nou

Toate aceste sărbători, foarte populare la păgâni, erau împreunate cu ospeţe, petreceri zgomotoase, jocuri şi obiceiuri indecente şi imorale, împotriva cărora Sfinţii Părinţi din secolele IV-V au ţinut cuvântări fulminante. Asemenea obiceiuri păgâneşti au persistat multă vreme, chiar după biruinţa creştinismului, căci Sinodul Trulan (692) încă se vedea silit să ia măsuri împotriva lor. De altfel, unele dintre ele supravieţuiesc până astăzi (ospeţele din noaptea Anului nou sau "Revelionul" şi firitisirile de a doua zi). Odată cu dispariţia păgânismului şi cu uitarea sărbătorilor respective, creştinii au încetat postul şi au început să prăznuiască tăierea împrejur a Domnului, cu bucurie, ca şi pe celelalte praznice împărăteşti. În aceeaşi zi s-a adăugat, cu timpul, (chiar de la sfârşitul sec. IV) şi sărbătoarea Sfântului Vasile, arhiepiscopul Cezareei Capadociei, a cărui liturghie se săvârşeşte în această zi. Este ziua când se oficiază şi o serie de rugăciuni speciale, moliftele Sfântului Vasile, pentru binecuvântare şi izbăvire de sub puterea diavolilor. E totodată şi începutul anului civil, pe care Biserica l-a tolerat, consfinţindu-l prin serviciul Tedeum-ului, care se săvârşeşte în biserici în această zi, după Liturghie.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Slujbe speciale.

Comentarii