Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
În tradiţia noastră se spune că în ziua de 26 octombrie, de Sfântul Dumitru (Sâmedru), se sfârşeşte vara păstorilor, începută la 23 aprilie, de Sfântul Gheorghe (Sângeorz). Ce semnificaţie au, din această perspectivă, cele două sărbători creştine? Aşa cum spunea Cosmin Manolache în volumul „Sărbători româneşti”, anul seamănă cu o casă care are două uşi: una stă descuiată o jumătate de an şi este păzită de Sf. Gheorghe, iar pe cealaltă o deschide Sf. Dumitru, când îi vine ziua.
De ce au fost aleşi cei doi sfinţi? Pentru că destinele lor se aseamănă. Mare general în armata romană şi mai ales un spirit creştin cu totul aparte, Dimitrie s-a arătat la fel de curajos şi a înfruntat moartea mucenicească aşa cum o făcuse, la Roma, Sf. Gheorghe.
Atenţi la ciclurile naturii şi ale vieţi lor, ţăranii au împărţit anul oierilor după praznicele celor doi sfinţi. Acum, toamna, ciobanii coboară de la munte pentru a lăsa oile în gospodăriile stăpânilor lor. Toată lumea se pregăteşte pentru iarnă.
Aşa cum s-a înţeles cu Sf. Gheorghe, Sf. Dumitru trebuie să desfrunzească pădurea şi să-i adune pe toţi la sărbătoarea recoltei, la focul lui Sâmedru, când se fac focuri mari sau se dau la vale roţi cu foc. În sate răsună chemarea „Hai la focul lui Sâmedru!, căci iarna este deja descuiată şi, de acum, vremea se strică.
Ciobanii aruncă un topor între oi să afle cum va fi vremea: rea, dacă lângă topor se aşează o oaie neagră, bună, dacă oaia este albă.
În ziua de 26 octombrie, mai ales în satele din Oltenia şi din Muntenia, se aprind focuri rituale, iar femeile dăruiesc copiilor covrigi, mere, nuci sau fructe uscate. Seara, bărbaţii scot tăciuni din vatră şi îi aruncă în livezi pentru ca anul următor să aducă o recoltă bogată de fructe.
Aşadar, Sf. Dumitru sau Sâmedru este un sfânt creştin devenit în folclor o divinitate agrara.
Cine a fost, de fapt, Sf. Dumitru?
Dumitru (sau Dimitrie) a trăit pe vremea împăraţilor Diocliţian şi Maximilian Galeriu. S-a născut în cetatea Tesalonicului şi a fost fiul voievodului cetăţii; părinţii săi l-au botezat pe ascuns, de teama celor care prigoneau creştinii. La moartea tatălui său, împăratul Maximilian l-a numit pe Dimitrie succesorul acestuia la conducerea Tesalonicului. Pe atunci, împăratul nu ştia că Dimitrie era creştin.
După victoria împotriva sciţilor, Maximilian a poruncit să se organizeze în fiecare cetate, inclusiv în Tesalonic, sărbători în cinstea zeilor. Cu acest prilej a aflat chiar de la Dimitrie adevărata convingere religioasă a acestuia. Dimitrie a mărturisit că e creştin, iar împăratul a poruncit să fie închis. În Tesalonic erau în plină desfăşurare jocurile în cinstea lui Maximilian, între care de mare succes se bucura uciderea creştinilor. Ei trebuiau să-l înfrunte în arenă pe Lie, unul dintre cei mai puternici luptători, care se dovedea de neînvins. Mulţi creştini au pierit de mâna lui, aruncaţi în suliţe. Tânărul creştin Nestor, văzând cum Lie ucide fără milă atâţia oameni, şi-a propus să lupte cu el. A mers la Dimitrie în temniţă, pentru a-i cere binecuvântarea. Făcându-i semnul crucii pe frunte, Dimitrie i-a spus: "Du-te şi pe Lie vei birui şi pe Hristos vei mărturisi!". Intrând în luptă, Nestor a strigat: "Dumnezeul lui Dimitrie, ajută-mi!". Şi l-a ucis pe Lie. Maximilian s-a întristat de moartea acestuia şi, aflând că Dimitrie este cel care l-a încurajat pe Nestor să se lupte cu Lie şi l-a binecuvântat, a trimis ostaşi, poruncindu-le să-l străpungă cu suliţele pe Dimitrie. Martirul şi-a dat sufletul în mâinile lui Dumnezeu. Tot atunci, din porunca împăratului, i s-a tăiat capul şi lui Nestor.
Moaştele lui Dimitrie au primit darul vindecării de boli. După mai bine de o sută de ani, prefectul Leonţiu al Illiricului a ridicat două biserici în cinstea lui, una în Tesalonic (în 26 octombrie 413) şi alta în Sirmium (Mitroviţa de mai târziu). Data prăznuirii Sfântului Dimitrie Izvorâtorul de Mir s-ar datora faptului că moaştele sale au fost duse la biserică din Tesalonic într-o zi de 26 octombrie.
Cuviosul Dimitrie cel Nou din Basarabi (27 octombrie) - este o sărbătoare importantă pentru români, deoarece moaştele acestui sfânt se află la Catedrala Patriarhală din Bucureşti. Acum se organizează un pelerinaj care durează până la trei zile, sosesc credincioşi din toată ţara la Bucureşti.
