Cezar STRATON

Vorbărie (masculină). „Prostituţia n-ar fi atât de înfloritoare dacă bărbaţii n-ar simţi nevoia să se confeseze cu orice preţ unei femei.” (San Antonio)

Cimitire(și oameni!). „Cimitirele sunt pline de oameni de neînlocuit..., totuși, unii, chiar n-au fost înlocuiţi de nimeni…” (Françoise Giroud) Palidă consolare, dacă ești un om viu, încă...

Comunicare.Dragostea, iubirea și amorul și, mai presus de toate, dorul sunt singurele căi de comunicare cu incomunicabilul altcuiva. (Nichita Stănescu)

Veneția.„Veneția cu canalele sale / Pare o lucrătură în lână, moale, / Ca un pulovăr / Pe  care o fată frumoasă / Cu picioare lungi, în mare, / Tot încearcă să-l scoată pe cap / și i s-a-nțepenit în dreptul sânilor”. (Marin Sorescu, Jurnal)

Femeie.”Când erai / tânără, înţepai / ca o tufă de mure. Chiar şi piciorul / o armă-ţi era, sălbatico! / Erai greu de prins / Încă / tânără, eşti încă / frumoasă, semnele anilor, / ale durerilor leagă / sufletele noastre, făcându-le una. Şi printre / negrele plete ce-mi curg inelate pe degete, / nu mă mai tem de mica, / alba, pistruiata ta ureche diabolică, iubito.” (Umberto Saba (pseudonimul lui Umberto Poli), Italia, 1883-1957)

Pat pentru pupat.”Pat de iubită gingaș-rușinoasă, / Care ba vrea ceva, ba nu te lasă / Să-i dai de-a dura trupul printre perne, / Pradă plăcerilor ascunse și eterne / Și dac-o lași în pace, ea te cheamă / Să nu-i bagi sclifoselile în seamă! / Ci să o strângi, să-ți pârâie în brațe / Coastele-i mici de suplă mogâldeață / Ce numai dragoste dorește de la viață / Și la sfârșit, o linguriță cu dulceață / Și un pahar ce-i aburit de apa rece, / Căci totul trece, trece, trece, trece...” (Emil Brumaru)

Seara.”O, mai cu seamă seara te iubesc, / când lucrurile par nedesluşite, / când porţile se-nchid c-un ritm firesc / şi iedera începe să palpite, // Când arborii-s mai tainici şi mai mari / şi când se-aud fântânile mai bine, / îmbucură-mă ! Fie să apari, / chiar de vei trece-n oră fără mine. // Arată-mi-te iarăşi respirând / ca apele de lună îmbiate. / Un strop de mări în ochi mi s-a răsfrânt, / căci mări şi lacrimi sunt, la fel, sărate. // Adu-ţi aminte de un biet dactil, / de un fragment fragil de poezie / pe care ţi l-am strecurat, subtil, / pe un pătrat lunatic de hârtie. // E seara dulce ca un elixir / şi arborii par turnuri lungi de pace, / iar cerul, ca hlamida de emir, / mai străluceşte, vrând să ne împace. // O, mai cu seamă seara te iubesc, / femeie, ce-ai rămas, în ani, departe. / Citesc şi mă citeşti, şi te citesc, / şi-mi stai ca semnul de mătase-n carte. (Alexandru Andriţoiu, 1929-1996)

Joc.”Sunt femei cari consideră pe amanţii lor ca pe nişte cărţi de joc: se servesc de ele spre a juca o vreme, apoi le aruncă şi cer altele... Și tot așa... sfârşesc prin a pierde cu cele noi, tot ceea ce câştigaseră cu cele vechi.” (Sophie Arnould)

Femei.1. „Viaţa: femeia pe care o ai; arta: femeia pe care o doreşti”. „Dragostea este servitutea reabilitată”. „Femeia care se dă, cedează tot ei însăşi”. „Vocea care zice: «Fiţi caste», deşteaptă simţurile; glasul care spune: «Păziţi-vă de femei», deşteaptă dragostea”. „O femeie: Dragostea este politețea bărbaţilor”. „Pudoarea este o virtute estetică”. „O vorbă de femeie: Un bărbat nu-i frumos decât în genunchi”. „În dragoste călăul are dreptul la grațiere”. (Jean Dolent) „Secretul unei căsnicii fericite continuă să rămână un secret.” (Henry Youngman  violonist englez). 2. „Nu judeca un om după hainele sale. Judecă-l după ale soţiei sale.” (Thomas R. Dewar, om de afaceri scoţian) 3. „Un studiu cuprinzător, realizat de poliţie, arată că nicio femeie nu şi-a ucis soţul în timp ce acesta spăla vasele.” (Earl Wilson, jurnalist american) 4. „Alături de fiecare om de succes se află o femeie care spune că nu are cu ce să se îmbrace.” (James Stewart, actor american)

Mi-e imposibil fără tine. ”Nici nu mai știu dacă erai frumoasă / Și nici în ce culori îți stă mai bine, / Știu doar că amintirea nu mă lasă / Și că mi-e imposibil fără tine. / Vizionez femei nenumărate, / Femei interesante mă mai sună, / Dar rece și străin mă simt de toate / Și nu mă văd cu ele împreună. / Nu pot nici să-mi explic întreaga dramă / Care-a decurs din întâlnirea noastră, / Dar vechiul loc al dragostei mă cheamă / Și tu îmi faci cu mâna la fereastră. / Subtile explicații cui i-aș cere? / Tot prostul face pe interesantul / Și-n condamnarea asta la tăcere / Mai conversez de-a surda, cu neantul. / Și cum să transformăm iubirea-n ură, / De ce nu noi, ci solii să lucreze, / Și să pătăm simțirea cea mai pură, / Punând incendiul tot în paranteze? / N-aș vrea să te-ndârjesc sau să te sperii, / Nici să te fac să te-ndoiești de tine, / Dar eu te-am adorat fără criterii, / Estet bolnav, al patimii depline. / De dragul tău, am fost cu lumea-n luptă, / Te-am apărat de bârfe și de crivăț, / Și după toată veghea ne-ntreruptă, / Cedez numai în lupta împotrivă-ți. / Și, totuși, tu ai fost cea mai frumoasă, / La mine-n brațe îți fusese bine, / Obsesia iubirii nu mă lasă / Și-mi este imposibil fără tine”. (Adrian Păunescu)

Dark side.David Buss, profesor de psihologie la Universitatea din Austin, Texas, este recunoscut la nivel internațional pentru cercetările lui revoluționare cu privire la diferențele între sexe când vine vorba de alegerea unui partener. Alături de echipa lui, profesorul a căutat dovezi privind dragostea pasională în 147 de culturi. Au descoperit dovezi palpabile despre existența dragostei în picturi rupestre, manuscrise, poeme, cântece și cărți. Când se gândesc la dragoste, cei mai mulți dintre oameni au tendința de a vedea numai părțile pozitive ale sentimentului - se imaginează privind îndelung în ochii persoanei iubite, ținându-se de mână, cântând melodii de dragoste, făcând dragoste, trăind toate acele sentimente plăcute și călduroase, fiind convinși de povești de genul „și au trăit fericiți până la adânci bătrâneți“ - dar dragostea are, de asemenea, și o parte întunecată. Atât Buss, cât și alți cercetători au descoperit probe de-a lungul întregii istorii a umanității care atestă existența unor poțiuni de dragoste, farmece și vrăji de iubire, sinucideri și crime motivate de împlinirea sau neîmplinirea în dragoste. Prin urmare, soți, ibovnici, rivali, îndrăgostiți urgisiți de soartă mor la tot pasul. În aproape orice cultură există un echivalent pentru povestea cu Romeo și Julieta. Nevoia dramatică de dragoste ne umple adeseori de euforie, disperare, teamă, dorință de răzbunare, uneori toate în același timp. Și deoarece dragostea pasională este un sentiment universal, prezent în orice cultură de pe fața pământului, cu siguranță ar trebui să existe un fundament biologic. Dragostea are de-a face cu reacțiile chimice din interiorul creierului. Cu alte cuvinte, nu poate fi vorba de o simplă tradiție culturală, precum religia sau venerarea anumitor idoli; dragostea este un lucru foarte puternic, bine înrădăcinat în fiecare dintre noi.” (Allan și Barbara Pease, De ce bărbații au nevoie de sex, iar femeile de dragoste)

Texte. Regretatul Marin Sorescu – autorul, în tinerețe, al unui remarcabil volum de parodii (Singur printre poeți), a ironizat ulterior și textele penibile ale unor melodii de muzică ușoară. Amuzantele versuri sunt și astăzi – din păcate - valabile: ”Vino şi tu lângă mine, / Că altfel nu-i bine, / Nu-i bine, nu-i bine, nu-i bine / Decât lângă mine... / Astăzi iar sunt supărată. / Ziua toată / N-o să am nici poftă de mâncare, / De ce oare? / Vrei să-ţi spun de ce? / Fiindcă eşti prostuţ, / Asta e! / Când veneam aseară, / Prima oară, / Braţ la braţ de la cinema, / Oprindu-ne în dreptul casei mele / (după ce ne-am întâlnit cu cineva), / Tu te-ai roşit şi ţi-ai luat imediat la revedere, / Şi ai plecat, şi ai plecat, şi ai plecat... / Timidule, prostuţule, tăcutule, / De ce nu m-ai sărutat? / De ce nu m-ai sărutat? Urâtule! / Tra-la-la-la-la! / Tu eşti viaţa mea, / Tra-la-la-la-la! / Auzi? Să nu zici ba!”