Cezar STRATON

Mulțumiri.La mulți ani tuturor femeilor și mii de mulțumiri pentru tot ceea ce faceți pentru noi! (Tinichigiii auto din România).

Declarație. ”Ascultă-al inimii tumult/Și râsul meu și plânsu-mi./Ah! Te iubesc atât de mult.../(Ca și pe mine însumi!). (Ștefan Tita, 1905-1977).

Amnezie.Soția își întreabă soțul, suflând, emoționată, asupra lumânărilor aniversare: – Sincer! Te-ai căsătorit cu mine, acum 20 de ani… din dragoste, sau din interes? - Cred, bănuiesc c-a fi fost din dragoste, că tu nu mă mai interesezi, deloc, de mult…

Rețetă. Două femei canibale stau de vorbă. Una se plânge: - Nu știu ce să fac cu bărbatul meu. Cealaltă: - Stai să-ți dau o rețetă.

Fese (2).Considerat obiect și hipersexualizat, „corpul femeii de culoare a fost fetișizat de la începutul secolului al XIX-lea de privirea europenilor”, subliniază Eva Belgherbi, de la École du Louvre. Sclava Saartjie, numită Venus Hotentotă, a fost tratată ca un exemplar ciudat și a fost expusă la Paris pentru fesele ei disproporționate. „La începutul anilor 2000, fesele rotunjite au revenit în prim plan cu Beyoncé, Jennifer Lopez, Rihanna și Serena Williams”, explică Marine Creuzet. După zeci de ani de lăudare a subțirimii, icoana frumuseții trebuie să aibă un fund generos.

Unei doamne de o mare distincție. ”Dânsa, cu paloarea-i fină/Semăna grozav, cocheta,/Cu Maria Antoaneta/Însă... după ghilotină!” (Mircea Pavelescu, 1908-1980).

Aparențe.Directorul unei foarte mari companii de stat venea la lucru în fiecare dimineață cu mașina de serviciu. Când ajungea la poartă, bariera se ridica instantaneu, iar portarul îl saluta: – Bună dimineața, domnule Director! Să trăiți! Să trăiți! Într-o dimineață, ca să-și mai limpezească mintea și să mai scape de stres, directorul hotărăște să vină pe jos la serviciu, mai ales că stătea și destul de aproape. Ajunge în dreptul barierei și este văzut de portar: – Ce-i, băi, Sulică! Nu mai ești director?

”Contre”.Far-West. (Peisaj arid, ca în filmele cu John Wayne). O glumă cu două variante: 1. O diligență este atacată de bandiți. ”Jefuiți bărbații și violați femeile”, ordonă căpetenia bandiților. Zis și făcut! După terminarea acțiunii, un bărbat mai ofilit îi reproșează (mai) tinerei lui soții: - Bag seama că ți-o cam plăcut...Că îi cam dădeai ”contre” banditului. Ea (indignată): - Ești prost? Doar nu era să fiu...pentru! 2. Același decor, același preludiu, aceeași comandă: jaf și viol! Un domn încearcă să negocieze cu bandiții: - Domnilor, sunt bancherul Morgan, din San Francisco. Vă ofer un milion de dolari dacă lăsați femeile în pace!. O bătrânică, ce moțăise până atunci într-un colț al trăsurii, îi replică, indignată: - Ce te bagi, domnule, unde nu-ți fierbe oala!? P.S. Cherchez la femme!

Înger.”Afară ninge. Îngerul citește, se preface?/În soba invizibilă jarul se coace,/Apoi în spuzele cum e argintul zace.../Mai mult privește un păianjen ce coboară/Lin din tavan, să-i țese-n subsuoară/O plasă fină-n care o să prindă/Străfulgerarea-aureolei din oglindă/Și-aripile mai albe ca omătul/Ce se topesc încetul cu încetul/Și cămeșoiul roșu de pe dânsul cade/Și nu-i nici băiețel, nici fată cumsecade/Ci-un fel de androgin cu fundul plin/De gingășii... și-i alb, rotund, velin,/Pe care-ți vine versuri fragede să scrii,/Cu derdelușuri, cu hogeaguri, cu prostii...” (Emil Brumaru)

Trufe.”Unul dintre primele omagii literare aduse acestei ciuperci parfumate se află într-o licențioasă comedie de Aristofan, ”Adunarea femeilor”. Femeile iau puterea și adoptă un decret îngrijorător: ”Tânărul dornic să se culce cu tânăra care este îndrăgostită de el trebuie, înainte de a o poseda, să se culce cu o femeie în vârstă de cel puțin 60 de ani.” Își face apariția un pretendent, care protestează la gândul că trebuie să achite acest preț. Atunci, o matroană îi strigă: ”N-ai decât să mănânci mai întâi o oală de trufe.” (Pino Correnti, Cinci mii de ani de bucătărie afrodiziacă).

Locante.La 1871, Suceava avea nu mai puțin de 76 de locante. Denumirile lor sunt pitorești și demne să fie amintite: Hanul Langer, Craiul Negru, La Cerbul de Aur, La Trei Coroane, La Șapte draci sau La Para de Aur. Hanul Langer, cu planșee în boltă și pridvoare spre curtea interioară, care avea la stradă un restaurant cu cafenea, iar la etaj, unde erau și camerele de cazare, dispunea de un club pentru jocul de cărți și de biliard, a supraviețuit și a trecut pragul dintre secole rezistând în perioada interbelică și menținându-se, ca imobil, până în anul 1982, când a fost demolat.

Cheap.Cuvântul cheap vine de la „chupar” („a suge”, în limba spaniolă) şi „chups” ce sugerează zgomotul suzetei smulse din gură. Ieftin, doamnă, ieftin...

Vară.”Ce repede trecu şi vara asta,/Ca o scurtă ploaie de vară/Între două zile-nsorite/Cu arşiţă barbară./Ne vine-a umbla fără veşminte,/Fără trup ne vine-a umbla./Ani grei au trecut peste noi/De când am pierdut dragostea ta./Tu gândeşti mereu la ce-a fost./Iarba arsă nu mai învie./Luna uneori răsare devreme./Alteori, când noaptea-i târzie./Ce repede trecu şi viaţa,/Ca o ploaie de vară trecu./Eu n-am uitat nici un cuvânt/Din toate câte le-ai spus tu.” (Nina Cassian).

Ștefan cel Mare .Frați. Pomelnicul Mănăstirii Bistrița păstrează numele fraților și surorilor lui Ștefan cel Mare (Ioachim, Ion, Cârstea, Maria și Sora), dar este greu de spus dacă aceștia îi erau frați buni sau frați numai dinspre mamă ori numai dinspre tată. Maria a fost soția lui Șendrea, portarul Sucevei, căzut în lupta de la Râmnic (1481), iar Sora a fost căsătorită cu vornicul Isaia, tăiat de Ștefan cel Mare la 1471. Despre cei trei frați nu există informații directe în izvoarele vremii. Ștefan este menționat pentru prima dată, cu titlul de voievod, în actul prin care, la 11 februarie 1450, tatăl său, Bogdan al II-lea, făgăduia credință lui Iancu de Hunedoara, guvernatorul Ungariei14. Se pare că se va fi născut cândva, în răstimpul 1437-1439. (Ștefan S. Gorovei, Maria Magdalena Szekely).

Sifilis.”Numele bolii vine din franceză, syphilis. Mai rar este ”verolă”, o variantă a variolei, cu sensul de sifilis. Italianul Girolamo Francastoro din Verona a fost unul din primii medici care au studiat această boală, pe care a numit-o ”boala galică”, pentru că o considera de origine franceză. (Fiecare popor a acuzat un vecin de a-i fi transmis boala: it. ”il mal francese”, germ. Die Franzosen, engl. ”french pox”, fr. ”mal napolitain sau anglais”. În olandeză și portugheză sifilisul este ”boala spaniolă”, la popoarele orientale se numește ”boala creștină”, la iranieni este ”boala turcească”, la polonezi este ”boala nemțească”, la ruși ”boala leșească”, adică poloneză. Și în română avem urme ale unor denumiri de felul acesta: frențe sau sfrinție sunt din maghiară (franc), iar ”malfranță” din neo-greacă (malafranța), în italiană ”mal francese”. (Dr. Alexei Palii, Dicționar de dificultăți și surprize ale limbii române).

Lupi.Gheorghe I. Brătianu, unul dintre cei mai mari istorici români, spunea: ”România este o stână carpatică la un vad de lupi. De aceea ciobanii trebuie să aibă ghioaga bună și să doarmă cât mai puțin”.