Cezar STRATON

Spirit (tradițional). ”Oricine a avut prilejul să vie în mijlocul sătenilor, să asculte glumele şi ironiile lor, a putut vedea cu prisosință excepționala istețime de spirit a poporului românesc, inteligent, pătrunzător, zeflemist şi necruțător cu prostia omenească. Sarcasmul lui fin, natural, sănătos, svârlit în forme lapidare, uimește şi stârnește admirația tuturor. Redăm mai jos un exemplu de dibăcie în a persifla pe un soţ nătâng, minţit de nevasta lui isteaţă şi spirituală, care se blestemă astfel, răspunzând dojenilor lui: - Doamne, Doamne! Ia-mi moartea mea și zilele bărbatului, / Să rămân văduvă săracă, Cu doi boi şi-o vacă. / Să fac pita cât mălaiul, / S’o mănânc goală, cu lapte / Şi cu două ouă coapte. El: Bine, măi muiere, de ce te blestemi așa, a pietre seci? / Ea: - Cum să nu mă blestem mă, / Cum să nu mă blestem, / Dacă tu bani n’ai făcut, / Birul nu ţi l-ai plătit, / Şi eu sunt silită să-mi dau trupul chinului,/ Pe mâna străinului, / Să-ți fac banii birului?” (Auzită de la venerabilul învățător pensionar Grigore Constantinescu-Morunglav, Caracal. ”Veselia”, 1941)

Specii.„Numai două specii de femei există în viața și memoria unui bărbat: acele pe care le compromiţi şi acele care te pot compromite”.

Dilemă.”Azi sunt o femeie sfâşiată între groaza că totul se poate schimba şi groaza, la fel de mare, că totul poate continua exact la fel pentru tot restul zilelor mele. «Hai să o luăm pe scări», a spus el, în timp ce aşteptam liftul, în faţa biroului. Apoi mâna lui a atins-o uşor pe-a mea. Cea mai delicată atingere - şi am simţit un fior electrizant. M-am simţit vie.“ Danica s-a luminat la faţă amintindu-şi acest eveniment. „Şi, ştiţi ce, asta m-a şocat, pentru că habar n-aveam că doream să simt asta.” (Paulo Coelho, ”Adulter”)

Somn de vară. În încăpere / liniștea e așezată în vase de lut / căni enorme cu vine albastre, / stăpânul casei umbla nevăzut / și arunca câte-un fruct mirositor / și colorează tăcerea în portocaliu, / aromele plutesc în aburii / din rana unui animal cu trupul viu. / Și arborii mă ling pe chip, / mirosul fructelor încet mă otrăvește, / adorm într-o femeie tânără / pe care forma fructelor o-ncercuiește. (Gabriela Melinescu)

Prostituţie.„Cea mai veche îndeletnicire din lume, după politică”, are, curios, sensul actual doar începând cu secolele XVI-XVII (deci e un semineologism). Până atunci, profesionistele amorului plătit erau numite cu cuvinte evocând murdăria, mirosurile urâte (actualele cuvinte „pute” (fr.), „puta” (span.), provin din vechiul adjectiv „put” (dihorul se numeşte „putorius putorius”). Mai surprinzător este faptul că iniţial cuvântul evocat aici era un termen religios: în latină, „pro statuere” însemna a înfăţişa mulţimii statuia unui zeu, a unui împărat, apoi desemna expunerea publică a mărfii, spre vânzare. Putem concluziona firesc – în ordine etimologică, desigur – că orice discurs politic (el prezintă, propune, invocă şi convoacă publicul) este, literal, o „prostituare”. De unde reiese explicaţia logică, deloc ironică aici, a primului enunţ-axiomă al acestui punct.

Cheie.Un cavaler urma să plece în cruciadă. Își făcu bagajele, își puse armura cea grea… puse centura de castitate la nevastă și, apoi, dădu cheia centurii de castitate  celui mai bun prieten: - Dacă eu nu mă întorc în următorii 3 ani din lupta cu păgânii, o poți avea pe nevastă-mea! Apoi, își văzu de drum. După o oră de mers, prietenul  lui fidel îl ajunse din urmă, supărat: - Mi-ai dat, prietene, iată, altă cheie! De unde se vede că încă din Evul Mediu prietenii de familie sunt ca și ciorapii rupți la vârf: trebuie să fie cârpiți ca să fie buni!

Carne.„Dragostea, ca şi războiul, are mereu... carnea ei de tun”. (Émile Augier)

Nevasta fugită cu drăguţu.”Sub creangă de tufă verde / Tânără nevastă şede / Tăt cu struţ şi cu liuliuţ. / Da doru, ca tâlharu, / Şi-o făcut drum p-acolo. / - Hei, tu, tiancă nevesteancă, / Lasă struţu şi liuliuţu, / Fugi în lume cu drăguţu... / Da' atâta o-amăgit, / Fiuţu şi l-o urât / Şi cu mândru şi-o fugit. / Numai ea şi-o rupt şi-o zis: / - Tu, tidruţ, lemnu mândruţ, / lan pleacă-ţi tu vârvuţu / Să-mi anin eu liuliuţu, / Să mă duc cu drăguţu. / Tidru vârfu l-o plecat, / Liuliuţu l-o d-aninat. / Fiuţu şi l-o lăsat, / Cu drăguţu şi-o plecat. / Gându-i locu la un loc, / La mijlocu unui codru, / Şi acolo jos şedeau, / Murguţiu şi-l poposeau / Numai ea şi-o rupt şi-o zis: / - Pentru negru streinel / Lăsai fiuţ mititel. / Ea-napoi şi-o d-înturnat, / Pe fiuţ că l-o aflat / În caldă ploaie scăldat, / Că vântuţu lin şi-o suflat / Pe fiuţ l-o legănat. / Când la fiuţ şi-o sosit / Cu fiuţu şi-o grăit: / - Tu, fiuţ, dragu mamii, / Cum poţi în lume trăi? / Pentru negru streinel / Lăsatu-te-am mititel. / - M-ai lăsat, lăsat să fiu, / Eu altă mămucă ştiu. / Ciutele ţâţa mi-o dat, / Ploaie caldă şi-o plouat / Şi pe mine m-o scăldat; / Vântuţ lin că şi-o suflat, / Pe mine m-o legănat, / Dumnezeu nu m-o lăsat. / Tu te du-n mare bănat. / Nu-mi trebe doicitu tău, / Că doici-m-a Dumnezău.” (culegător: Petru Bilţiu-Dăncuş, colecţie 1893-1907)

Propagandă (rusească).Câteva cifre, care vin să lămurească eficiența propagandei ruse în interiorul Rusiei și peste hotarele acesteia... evident și în România: 100 de miliarde de dolari aloca anual Kremlinul, în 2022, pentru propagandă... E o cifră rostită de Constantin Borovoi, fost deputat în Duma de Stat, cel care a înființat în Rusia prima televiziune independentă, actualmente cetățean american, redactor al revistei ”America”. În completare vine Nevzorov, cunoscutul publicist rus, fugit din Rusia, un vehement luptător împotriva războiului  din Ucraina... Acesta susține că  pe teritoriul Federației Ruse activau 20 de canale TV federale, care emit așa cum le este dictat de Kremlin, 239 de canale regionale, care imită ceea ce spun cele 20 de canale naționale, 700 de stații radio și 65 de ziare... Toate au un singur mesaj, cel care vine de la Kremlin... Interesant că acest mesaj ajunge și peste hotarele Federației Ruse... Poate doar un pic mai redactat, ajustat discursului, să zicem, din România, din Europa... (Eugenia Guzun)

Armata celor o mie de târfe.Cronica lui Georg Kraus, fost notar al Sighişoarei, educat la şcoli din ţară şi din străinătate, prezintă aspecte inedite legate de fenomenul prostituţiei secolului al XVII-lea. Kraus povestește de prezența armatei sultanului în 1663 în Transilvania, în contextul războiului între otomani și habsburgi. „Câteva din femeile noastre destrăbălate, aflând de poftele urâte ale turcilor şi de aplecarea lor spre desfrâu, multe asemenea uşuratice, femei măritate şi fete, au început să dea năvală la turci. Ele au rămas la turci cu veşminte schimbate şi au fost întrebuinţate de ei ca ţiitoare. Când, însă, în cele din urmă, alteţa sa princiară şi domnii s-au văzut că răul se lăţeşte prea mult, iar năvala femeilor sporeşte zilnic şi din ce în ce mai mult, Cuciuc Paşa a fost rugat să pună stavilă neastâmpărului şi vieţii zilnice destrăbălate ale turcilor”, scrie Georg Kraus. Peste o mie de femei adunate din locurile prin care a trecut armata otomană – unele provenind din cetatea Corona și împrejurimile acesteia – s-au pripășit pe lângă tabăra otomană. După cum relatează Georg Kraus, un număr destul de mare dintre acestea au fost aduse în piaţa din Sighișoara, unele fiind îmbrăcate în haine turceşti, iar altele în hainele lor. Femeile au fost bătute cu nuiele, apoi legate laolaltă cu funii lungi şi alungate din oraş spre locurile lor de baștină. Tot cronicarul Kraus povestește despre câțiva soldați otomani care siluiesc o femeie dintr-o periferie a Brașovului. Soțul nefericitei a încercat să o apere, dar este răpus de turci. Dregătorii orașului îi judecă pe violatorii ucigași și-i condamnă la decapitare, lucru care aduce brașovenilor mai multe persecuții din partea otomanilor.” (monitorulexpres.ro)