Cezar STRATON

A iubi.”Verbul a iubi e un verb greu de conjugat: perfectul lui nu e simplu,  prezentul lui nu e indicativ și viitorul lui nu e decât un condițional...” (Jean Cocteau)

Gafă.„– Alo? Eu sunt, iubito! Tocmai am avut împreună un flash-back extrem de picant: să știi că ai cu adevărat nişte fese superbe! – Mulţumesc, sunt flatată. Dar, ascultă, iubitule... tocmai vorbeam cu ambasadorul american, cu directorul Amnesty şi cu subsecretarul de stat. Iar telefonul este cuplat pe difuzor...” (Colin Firth şi Renee Zellweger vorbind la telefon în „Bridget Jones: vârsta raţiunii”, 2004 )

Cântec de nucă verde.Şi foaie verde trei lămâi, / „Rămâi, o, nu pleca, rămâi…” / Cântam, cu zarea căpătâi, / Nepăsătoarelor statui – / Eram şcolar, erau dudui, / Eram un cal cu şaua-n spate, / Cu semne de celebritate, / Iubeam iubite adecvate / Pe doi-trei poli şi jumătate. / Şi iarăşi verde, trei lămâi, / Iubire fragedă dintâi – / Era de Sfânta Filofteea / Când mă-nvăţară fapta-aceea – / Ce-o face omul cu femeia, / Căci vouă vă eram frumos / Şi de-a călare şi pe jos, / O, fete vechi, cu pulpe groase, / Nemijlocite şi frumoase… / Şi foaie verde şi-un pistil, / Mirări de tânăr imbecil – / Cu ochii mari pe sub mobil, / Plecam înalt şi lat în spete – / În triviale menuete / Cântând spre Maica Preacurvită – / O, du-ne iarăşi în ispită, / Înfrigurata stalactită! / Şi diridam şi alelei, / Negustorite oase, / Fiţi binecuvântate-n trei / Şi răsplătite-n şase, / Voi, neuitatele femei, / O, preafrumoasele femei / Din ultimele clase!” (Geo Dumitrescu)

Muscă.“Eu am fost rea de muscă. Dar rea, rea. Dacă intram într-o încăpere, mă culcam cu cine nimeream.“ (Monica Tatoiu)

Pervers.“Bărbații sunt niște perverși. Acum vreo șase luni am cunoscut o fată care lua lecții de canto. Profesorul ei avea 84 de ani și ai fi crezut că era ultimul tip din lume care să fie ciudat. Când colo, ce credeți că i-a cerut? Să cânte din diafragmă.” (Steve Martin)

Misionară.“Eram foarte naivă din punct de vedere sexual. Primul meu iubit mi-a cerut să o fac ca misionarul, așa că am plecat în Africa pentru șase luni.” (Hayley Ellis)

Povești.“Sexul e important pentru bărbați. Avem nevoie de povești să le spunem prietenilor.” (Adam Ferrara)

Camion.“Miron Mitrea este un cetățean ieșit de sub camion.“ (Theodor Stolojan)

Pleacă trenul. ”Când stai în tren şi pleacă trenul vecin, / De ce ai impresia că ai plecat / Tu? / Primăvara şi toamna / Te tot uiţi pe cer, pierdut în gânduri, / Stoluri de păsări vin, / Stoluri de păsări pleacă, / De ce ai impresia că mergi tu? / Toată viaţa m-am uitat pe fereastră, / Pironit într-un colţ / De autobuz, de tren, de vapor / Hurducat de căruţă / M-am uitat cum fug de mine copacii, / Oameni, oraşe, continente / De ce sunt copleşit de atâtea emoţii, / De ce am impresia / Că am cunoscut lumea?” (Marin Sorescu)

În zadar.Doi bătrânei stăteau seara și se uitau la televizor la o emisiune cu un predicator religios. La un moment predicatorul zice: – Vreau să împartășesc cu voi puterea credinței mele. Oricine e bolnav și va pune o mână pe ecranul televizorului și pe cealaltă pe locul cu problema, se va vindeca. Bătrânelul se ridică imediat foarte agitat, pune o mână pe ecran și pe cealaltă o bagă în pantaloni. Bătrânica, care stătea liniștită într-un colț în fotoliu, zice: – Liniștește-te, dragule, nu te mai agita atât! Omul a zis că vindecă bolile, nu că învie morții!

Basm.(Ori, ”Capra cu trei iezi” - remake). Un biet tată care nu-și mai putea iubi în tihnă nevasta din cauza celor trei copii, se hotărăște să găsească o soluție: – Măi copii! – Da, tata! – Haide să ne jucăm și noi diseară de-a capra cu trei iezi! – Păi, cum? – Uite-așa: eu sunt lupul, voi sunteți iezii, iar maică-ta capra! Fugiți și ascundeți-vă, că daca vă prind, vă mănânc! Atâta-i trebui omului nostru: repede pe nevastă-sa. În miezul acțiunii, îl văd ei pe mezin privind stupefiat scena… – Ce cauți mă, aici? Ți-am spus să te ascunzi, naibii! – Păi, tata, în poveste lui Ion Creangă, din câte știu, lupul mănâncă iezii, nu f*te capra!

Moarte. ”Eu n-o să mor în timpul vieții voastre / și poate nici în timpul vieții mele, / cu polonicul voi sorbi dezastre / când voi veți fi doar oale și ulcele. / C-am încercat să vă-mblânzesc cu lira, / dar, cum se joacă grecii de-a fanarul, / vă bulucirăți la madam Elvira / să dați în templul curului cu zarul. / Vindecă Doamne ginta noastră veche, / frecându-se de râie prin Balcani. / Azi moartea poartă floare la ureche / că viața nu mai face nici doi bani.” (Mircea Dinescu)

Imprudență.Soţul se întoarce din delegație, neanunțat, cu două zile mai devreme. Nevastă-sa în pragul uşii îi trage o palmă: - Ce mă, mă crezi curvă?

Ziceri ”ciupercoase”.”Doar n-am mâncat bureți!” (doar n-am înnebunit!). ”Pagubă-n ciuperci!” (nu e nimic, puțin îmi pasă!). ”A răsări ca ciupercile (după ploaie)” (a apărea în număr mare și în timp scurt, fără merit). Umor. Întrebare: - Care este asemănarea dintre bărbați și ciuperci? Răspuns: - La fel ca și ciupercile, cei mai frumoși sunt... otrăvitori! Întrebare la Radio Erevan: - Se pot mânca toate ciupercile? Bine-nțeles, dar unele doar o singură dată. Trei. De trei ori am rămas, biata de mine, văduva! povestește o frumoasă tânără de 35 de ani, unui nou pretendent la mâna ei. - Cum se poate? se miră acesta, sincer și îndrăgostit. Toți trei...? - Da, primul și al doilea s-au otrăvit cu ciuperci. - Și al treilea? - A murit din cauza unei fracturi a craniului. - Cum asta? - N-a vrut să mănânce ciuperci. Dar, apropos, dragul meu... nu-i așa că ție-ți plac ciupercile...? Soacră. – Ieri în pădure, am strâns trei găleți cu ciuperci, cadou pentru mama soacră. – Dar dacă sunt otrăvitoare? – Cum adică, ”dacă”? Comestibilă. Se întoarce Ion de la un curs de reciclare, amărât și nervos. – Ce e cu tine, Ioane, de ce te-ai supărat așa de rău? Ești negru… Hai mai bine să facem dragoste că și așa ți-am dus dorul de numai eu știu, bărbate… – Draga mea, să știi că trebuie să-ți spun ceva care probabil te va supăra mult! – ?! – Știi, n-am cum ascunde şi trebuie să-ţi spun că am greşit, na, te-am înșelat şi, în momentul de față, trebuie să-ţi dau două veşti, una rea şi una bună… – Care e vestea rea, Ioane? – Păi, să vezi, am luat o ciupercă… acolo, jos! – Și care-i vestea bună? – Mi-a zis doctorul că... ciuperca e comestibilă… Test. După ploaie, doi ardeleni se hotărăsc să meargă să culeagă ciuperci. Se întorc acasă, dar fiindu-le teamă să nu fie otrăvite, îi zic gazdei să îi dea întâi câinelui, de încercare. Grivei înfulecă cu poftă. Imediat, cei doi sar asupra oalei și încep și ei să înfulece. La un moment dat se aude vocea bătrânei din curte: - Aoleeeeeeeu ...a murit câinele! - Auzind aceasta, cei doi ardeleni, speriați, încep să vomite tot ce au mâncat și ajung într-un stadiu de disperare totală! Moment în care bătrâna completează: - L-o călcat mașina vecinului Trifan, bat-o s-o bată! Prevedere. La restaurant. Clientul: - Nemaipomenit! Cum adică să plătesc înainte? Da ce-i aici, bordel? - Nu, dar problema este că dv ați comandat ciuperci... Amabilitate. La aprozar: - Să vă pun și niște ciuperci? - Nu, mulțumesc, mie-mi place să le culeg singur! - Cum doriți. Dacă vreți, pot să vi le risipesc pe podea...

Happines. ”Luând masa, la un moment dat, cu niște prieteni englezi, doamna de Gaulle a fost întrebată ce așteaptă ea, cel mai mult, de la anii care vor veni? ”A Penis!” răspunse ea, fără ezitare. Tăcerea jenantă care a urmat a fost întreruptă chiar de soțul ei: ”Draga mea, cred că ei pronunță puțin altfel cuvântul fericire… happines, cred!” (Robert Morley – Cartea cu bunătăți)