Cezar STRATON

Naționalism (veritabil). ”Naționalismul nu e numai marea iubire pentru morți, ci este mai ales setea de eternitate pentru neamul românesc. Nu iubești numai ce a fost a strămoșilor și ce este încă al tău - ci vrei ca acest tot să rămână în eternitate. Trebuie să iubești România cu frenezie, s-o iubești și să crezi în ea împotriva tuturor evidențelor, ca să poți uita gradul de descompunere în care am ajuns.” (Mircea Eliade)

Tuslama.Reţeta originală de tuslama a suferit câteva modificări după ce a intrat în bucătăria românească, smântâna sau hreanul fiind adaosuri native. Foarte populară în cârciumile din Muntenia, până în anii ’40 era chiar mai cerută decât ciorba de burtă, fiind considerată o mâncare „moşierească”, după cum arăta Radu Anton Roman. Tuslamaua ”regală” are nevoie de un timp de pregătire destul de lung, de aproximativ patru ore, dar rodul merită sforțarea. Se folosesc 2 kilograme burtă de vacă, 3 kilograme picioare de vacă cu os, 1 lingură de unt, 1 lingură de făină, 1 căpăţână de usturoi, 4 linguri de oţet, 2-3 cepe, 2 morcovi, 1 păstârnac, 500 ml iaurt gras, sare, piper. Burta crudă trebuie curăţată îndelung și cu ochii măriți, în mai multe ape în care am pus oţet. După aceea, se curăţă zarzavaturile. Burta se pune la fiert în apă rece, împreună cu picioarele de vacă. Se spumează de câte ori este nevoie, iar focul trebuie menţinut mic. Abia după ore întregi de fierbere, când carnea a început să se înmoaie, puteţi adăugă ceapa, morcovii, păstârnacul şi o lingură de sare. După ce burta şi picioarele de vacă au fiert, le puteţi scoate din oală şi să le lăsaţi la răcit. Burta se taie în bucăţi potrivite, iar carnea de pe picioarele de vită se desprinde şi se porţionează. Usturoiul se curăţă şi apoi se pisează, iar mujdeiul obţinut se amestecă împreună cu iaurtul gras. Peste aceasta adăugaţi oţetul şi iaurtul cu usturoi, presărând sare şi piper după pofta inimii și mai lăsaţi să dea o dată în clocot şi apoi opriţi focul. Este musai să o savuraţi imediat, aburindă, cu pâine proaspătă. (bucătărescu.ro)

Chefir.Cuvântul chefir provine din cuvântul turcesckeif, care înseamnă „să te simți bine”. Boabele de chefir nu sunt boabe de cereale, sunt o colonie granuloasă de drojdie și lactobacil (bacteriile populare care transformă laptele în iaurt) care arată ca un cap de conopidă. Puteți prepara chefir de casă prin fermentarea laptelui de vacă, capră sau oaie cu boabe de chefir în aproximativ 24 de ore. Când bei chefir, ceea ce bei este în esență viu, cu peste 300 de specii microbiene de bacterii, drojdii și ciuperci care coexistă într-o relație simbiotică. Beneficii: 1. Luptă împotriva Salmonelei, Escherichia coli și a altor microbi dăunători. 2. Întărește sistemul imunitar. 3. Reduce inflamația. 4. Întărește oasele și reduce riscul de osteoporoză. 5. Îmbunătățește sănătatea intestinală și ajută digestia. 6. Susține sănătatea inimii. 7. Poate proteja împotriva cancerului. 8. Promovează vindecarea rănilor. 9. Poate îmbunătăți simptomele alergiei și astmului. 10. Poate susține pierderea în greutate.

Zen. Maestrul zen chinez Hyakujo obişnuia să îndeplinească cele mai grele munci alături de discipolii săi, chiar şi la vârsta de 80 de ani. Săpa, făcea curăţenie, culegea fructe şi aşa mai departe. Discipolilor săi le părea rău să îl vadă pe bătrânul Hyakujo muncind, dar ştiau că acesta nu ar fi acceptat să stea pur şi simplu să îi privească, în timp ce ei făceau treabă. Pentru a-i menaja totuşi forţele, s-au hotărât să-i ascundă uneltele de grădinărit. A doua zi dimineaţă, maestrul zen a căutat uneltele, nu le-a găsit şi, prin urmare, a stat toată ziua. Dar a refuzat să mănânce atât la prânz, cât şi la cină. În ziua următoare, povestea s-a repetat. Maestrul nu şi-a găsit uneltele, a stat privind cum discipolii munceau, iar la masă a stat de asemenea, uitându-se la aceştia, fără ca el să mănânce ceva. Discipolii şi-au dat seama că totul se datorează faptei lor şi peste noaptea i-au pus uneltele de muncă la loc. Dimineaţa, maestrul şi-a găsit uneltele şi a muncit în rând cu toată lumea. Când a venit vremea să se aşeze la masă, Hyakujo a mâncat normal, ca întotdeauna. Abia seara le-a spus maestrul zen învăţătura pe care trebuiau să o desprindă de aici: „nu munceşti, nu mănânci“.

Mahmureală.Iată cele mai bune remedii pentru mahmureală: Dacă ai băut prea mult ieri, hidratează-te rapid. Un pahar sau două de apă pot reface flora stomacului și te pot rehidrata imediat. Cafeaua este și ea un remediu foarte bun pentru mahmureală. Dimineața devreme, după ce ai consumat alcool noaptea trecută, consumă o cafea tare, fără lapte sau zahăr. La fel de bune sunt și ceaiurile de orice fel, dar și apa cu vitamine sau electroliți, care te energizează rapid. Și limonada este extrem de bună, dar și fresh-urile de portocale sau grepfrut. Un bol cu supă de pui este absolut ideal după ce ai consumat, ziua sau noaptea trecută, alcool. Te va ajuta să-ți refaci organismul și vei scăpa rapid și de senzația de greață. Și iaurtul sau chefirul este extrem de bun remediu pentru mahmureala de după Crăciun. De asemenea, poți consuma inclusiv brânză foarte slabă sau pâine prăjită, biscuiți. Mierea de albine e bogată în fructoză și ajută imediat la refacerea organismului. Mai poți consuma ouă, semințe sau nuci, însă trebuie neapărat să eviți carnea grasă, dulciurile și alte alimente care îți pot provoca greață și îți pot intensifica senzația de „greu de stomac”. De asemenea, poți bea și ceai cu ghimbir, tot pentru a alunga senzația de greață și amețeală. Și plimbările în aer liber pot fi o soluție extrem de bună pentru a scăpa de mahmureală. Numai 10 minute la o plimbare te pot ajuta să te simți mult mai bine, mai ales că mișcarea te ajută la secreția endorfinelor și eliminarea toxinelor din organism.

Baladă(oarecum inedită: o parodie la celebra poezie a lui Mircea Dinescu, zămislită de... el însuși). ”Baladă cam veselă pentru tristețea celui plecat la oaste”. ”Mă-ta este chioambă, tac-tu-i cam departe / Haide, te grăbește, vino pân’ la gard / De armată numai o zi mă desparte / Şi de doru-ţi, dragă, palmele mă ard. // De nu vrei, adio, pa, mă duc la alta / Poartă-ţi prin ogradă fecioria dar / Să ştii, pentru tine n-am să plâng cât balta / Când, soldat, mi-oi face obiele din ziar. // Totuşi, câteodată, tăind pătrunjeii / Ori când rezemat voi sta de patul puştii / Voi gândi în treacăt la patul femeii / Şi c-am vrut, copilă, să te-nvăţ ce nu ştii. // Am să fiu cam singuri printre toţi căprarii / Ori la-nfirmerie prins de-o mare febră / <Să trăiţi> voi spune către toţi mai marii / Iară pe sergenţi am să-i învăţ algebră. / Tu vei fi frumoasă, te-or curta băieţii / Te vor duce-n parcuri, la film, la şosea / Eu, în vremea asta, voi urca pereţii / Muntelui în coardă, vai de viaţa mea! / Sau te mărita-vei, parcă poţi să ştii? / Mie nici vei spune când e cununia, / Ori poate din aer vr’un glonţ m-o lovi / De m-o plânge apoi toată Slobozia? / Lasă-ţi deci părinţii, pe gânduri nu sta / De nu vrei blesteme să-ţi arunc îndat’ / Dragostea e dulce ca o acadea / Haide, te grăbeşte, mâine plec soldat.” (Mircea Dinescu)