Cezar STRATON

Priviri.Cine știe să descifreze privirile femeilor, nu mai are nimic de învățat. (William Shakespeare).

La vie est belle.Honore de Balzac iubea viața frumoasă. Când un unchi bătrân și zgârcit a murit, lăsându-i o mare moștenire, Balzac a comunicat vestea astfel : - "Azi, la ora 5 dimineața, unchiul meu și cu mine am pășit într-o lume mai bună!"

Fericire. "Dacă te trezești dimineața și ești îndeajuns de sănătos, ești binecuvântat față de milioanele de oameni care nu vor supraviețui până la sfârșitul săptămânii viitoare... Dacă ai mâncare în frigider, haine cu care să te îmbraci, un acoperiș deasupra capului, un loc unde să dormi, ești mai bogat decât trei sferturi din populația lumii. Dacă ai bani în bancă sau în portofel, ești printre primii 8% dintre cei mai bogați oamenii ai lumii. Dacă îți ții capul sus cu un zâmbet întipărit pe față și ești cu adevărat mulțumit, ești binecuvântat, pentru că majoritatea oamenilor ar putea face asta, și totuși n-o fac". (Joe Vitale, ”Cheia")

Coarne.Cerbii carpatini, cu cât au coarnele mai mari, cu atât se consideră mai frumoși. La bărbați e invers. Cu cât au coarnele mai mari, cu atât sunt mai frumoase femeile lor.

Sfat.Dacă vrei să te desparți de prietena ta, cel mai bine o faci la McDonald’s. Acolo nu au furculițe, cuțite sau farfurii grele și în orice moment te poți ascunde după un copil gras!

Diferență.Care e diferența între o zână și o vrăjitoare? Câțiva ani de căsătorie. Poveste. ”Pe-un vas cu pînze-nflăcărate/Mă întorceam voios din Indii./Aveam în cală dulci granate/Și butoiașe moi cu stridii./Îmi învățasem echipajul,/Format din vechi motani de mare,/Să cînte, cînd creștea tangajul,/Tangouri de îmbărbătare./Dar cînd a fost să facem cotul/La Capul Bunelor Speranțe/La pror-a început complotul/Și am primit în cap trei gloanțe./Și-atunci, nainte de-a mă coase/În sac spre-a fi zvîrlit în valuri,/Pe-o filă ruptă din atlase/Am scris, murind, cinci madrigaluri...” (Emil Brumaru, ” Povestea corăbierului galant”). Păpușă. „Femeia este o păpușă. Este ea în stare să nu risipească banii? Nu, căci este făcută ca să piardă totul, așa cum pasărea există ca să cânte”. (Saltîkov-Scedrin)

Destin.”Noi ne iubim pe paturi de-mprumut/Pe-o canapea îngustă, fără pernă/Crezând că aventura de-un minut/Devine lesne "dragoste eternă"./Noi ne iubim pe scenă, într-un decor:/Pe-un sac-umplut cu paie-dintr-o piesă/Eu par un ceas truver, rătăcitor,/Tu ești o ora magica prințesă./Sperăm cu disperare amândoi/Că ni-e de ajuns o-mbrățișare-n fugă/Și că statutul nostru de eroi/Nu poate-apoteoza să-i distrugă./Noi ne iubim visându-ne-n secret/Perechea pasionată și celebră/Trăind în moarte, fără de regret,/Un scurt și iluzoriu act de febră./Noi ne iubim... dar cuplu consacrat,/Culcat calm, în culcuș fără alarme,/Am deveni doar într-un simplu pat/În care-am învăța si cum se doarme.” (Romulus Vulpescu)

Păduri.1. Pădurea ne reamintește, în mic, paradisul pierdut. Un Dumnezeu milos nu a vrut ca grădina Edenului să ne fie refuzată odată cu păcatul originar. 2. ”Acel aer pecetluit pe veci al unei păduri în care nu ai intrat.” (E. Barbu). 3. „Pădurea Laura constă din 523 părtășii. Din acestea, au cumpărat Axelrad Anhauch și alții, pentru prețuri de nimic, majoritatea părtășiilor, iar Maidanek, care avuse cumpărate direct de la părtași câteva părtășii, a cumpărat, în fine, și părtășiile de la ceilalți și a întrunit în mâinile sale cam la 400 din ele. Având el majoritatea tuturor părtășiilor, tendința lui mergea într-acolo ca să pună laba și pe restul - tot cu prețuri de nimic și pe căile cele mai condamnabile. Gospodarii, însă, cereau să se facă despărțirea părtășiilor lor de cele ale lui Maidanek. Acesta, însă, nu o voia nici în ruptul capului, cu bine calculata intenție ca să-i constrângă pe țărani să i le vândă și pe ale lor, cu bani puțini”. („Patria”, nr. 57, din 26 August 1909)

Preludiu.Ea: - Preludiile tale, dragul meu, sunt extrem de plăcute! Dar nu ar trebui, oare, să mai fie ceva, după…?

Preț.Soția mea este neprețuită, dar pe mine mă costă al naibii de mult. (Sacha  Guitry)

Plagiat.L-a plagiat, oare, Shakespeare pe Rabelais – la care găsim sintagma – atunci când, referindu-se la Othello și Desdemona, scria că iubiții „se joacă de-a animalul cu două spinări”? N-aș afirma așa ceva cu convingere, de vreme ce mi se pare că și Boccacio folosește expresia în „Decameronul”, aceasta fiind, cred, un eufemism banal în Evul Mediu pentru actul sexual. (Cezar Straton, ”Dicționar amoros”)

Ouă(moi). Un bărbat i se laudă prietenului său: – Tânăra și apetisanta mea soție stătea dimineața în bucătărie, pregătindu-ne ca de obicei patru ouă fierte moi, pâine prăjită cu unt și suc de portocale pentru micul dejun, îmbrăcată doar cu un T-shirt scurt pe ea, cu care și dormise. Așa cum am intrat, aproape adormit, ea s-a aplecat misterios spre mine: – Ar trebui să faci dragoste cu mine începând din acest moment! – Uauuu! Ochii mi s-au luminat brusc, sunt oare treaz sau încă visez? Atunci nu poate să fie decât ziua mea norocoasă! Am îmbrățișat-o și apoi a fost ceva minunat, chiar acolo, pe masa din bucătărie. La final, ea mi-a spus un tandru „Mulțumesc!” și s-a întors iute spre aragaz, cu tricoul încă în jurul gâtului. Fericit, dar un pic derutat, am întrebat: – Ce a fost asta? – Și ce ți-a explicat? – Mi-a zis că s-a stricat cronometrul și nu știa cât timp trebuie să fiarbă ouăle moi, cum îmi plac mie...

Probe.1. Nu-i chiar imposibil să găsești femeia visurilor tale. Mai greu e s-o ascunzi de soție! 2. Intră un domn într-un sex-shop pentru a-și procura o păpușă gonflabilă. Vânzătorul întreabă: – Vă dau una simplă sau cu intelect? – Cu intelect. A două zi se întoarce omul la magazin. – Schimbați-o, vă rog, cu una simplă. – Dar ce nu vă convine la asta? – Nu am reușit să o conving! 3. Un test infailibil al iubirii necondiționate: încui nevasta și câinele în portbagajul mașinii. După două ore, descui portbagajul și vezi cine se bucură că te revede. Proști. ”Au ieșit în vremea din urmă mulți proști în țară. Trăiau și înainte, dar tăceau. Acum sunt angajați la gazete, măscăresc și-au devenit agresivi”. (M. Sadoveanu) Scris în 1919, valabil și azi. (Ion Bistreanu)

Sultană.Sultana Kiosem (Kösem) a fost consoarta favorită a sultanului otoman Ahmed I-ul, mama (sultana validè) sultanilor Murad al IV-lea și Ibrahim, dar și bunica lui Mehmet al IV-lea. Deși mai puțin cunoscută decât Hürem, soția lui Soliman I-ul, despre ea cronicile spun că a fost cea mai puternică și influentă sultană din toată istoria imperiului. Era de origine greacă, o femeie cultivată din cuvântul căreia nu ieșea nimeni.

Sămânță.În Apuseni, mai demult, după Revoluție, se primesc niște ajutoare din Germania. Printre pachete este și o cutie plină cu lingurițe mici. Ion, mirat, întreabă: - Mă, Gheo, ce-s alea, mă?! Gheo se uită atent, cugetă îndelung și conchide: - Mă, Ioane, aruncă-le-n colo, că alea sigur îs sămânță de lopată... Cui îi trebe?