Cezar STRATON

Inutil?Cu cât gândesc mai mult, cu atât mă întreb dacă-mi folosește la ceva. (Platon)

Pepene murat. Toată lumea cunoaște castraveții murați, încă un element esențial al bucătăriei rusești de pe vremuri erau pepenele murat și sărat și prunele sărate, ce se găseau și la mesele țarului. De pe vremea lui Alex I (1629-1676), pepenele verde a fost cultivat în Astrahan și dus la curte. Alex a încercat, de asemenea, să-l cultive la Moscova, dar gustul s-a dovedit a fi inferior. Cu toate acestea, pepenii nu erau sărați doar din motive de conservare în anotimpurile reci, ci pentru că Biserica Ortodoxă a interzis consumul de pepeni proaspeți. Și asta, datorită asemănării lor cu capul tăiat al lui Ioan Botezătorul! Astfel, pepenii au fost murați în miere, cu usturoi și sare și, în mod surprinzător, au păstrat o aromă apetisantă. Prunele sărate erau, de asemenea, o delicatesă populară. Ulterior, Nicolae I s-a remarcat prin preferințele sale culinare. Nu mânca nimic dulce, dar i-a plăcut să-și însoțească ceaiul cu castraveți murați crocanți.

Mică. – Bărbate, încearcă să vii și tu mai repede acasă, să te joci cu aia mică! – Dragă, dar noi nu avem copii! – Păi, d-aia nu avem…

Tradiții(culinare). Știați? 1. Chiar și când erau săraci, românii mâncau bine și sănătos. Azi, mulți ar strâmba din nas, dar bunicii și străbunicii noștri știau să prepare ștevia, urzicile și mâncau carne doar la zile mari. 2. Mămăliga era mâncarea de bază a ţăranului român, acum un secol. O mâncau caldă sau rece, în combinație cu aproape orice, de la brânză până la magiun de prune. 3. Țăranii români mâncau vara de trei ori pe zi. 4. Iarna, se consumau proviziile strânse și conservate peste vară. 5. Numai copiii aveau patru sau chiar cinci mese pe zi. Din  cauza sărăciei, țăranii erau mai mult vegetarieni, decât carnivori. 6. Locuitorii de la sate respectau cu sfinţenie zilele de post şi astfel mesele cu carne se rezumau doar la maximum patru zile pe săptămână. 7. Ţăranii mai cu dare de mână mâncau mămăliga combinată cu carne, peşte, unt, lapte, brânză, ouă. Cei săraci o mâncau cu ce aveau: „cu ceapă şi sare, usturoi verde, praz, udătură de mujdei, chiseliţă de prune verzi sau uscate, magiun de prune, poşircă adică terci rămas din prunele fierte la facerea ţuicii”. 8. Pâine se mânca la zile mari de Sărbătoare. Era un lux pentru ţăranii săraci. 9. Lăptuci, ştir, păpădie, urzici, ștevie, lobodă, ridichii, varză erau ierburile care completau hrana de zi cu zi a țăranilor. 10. „Ouăle se mănâncă gătite în mai multe feluri, fierte cu zeamă, coapte, prăjite cu unt sau cu untură, cu puţină făină, făcute scrob, jumări şi altele”. 11. Laptele pe care îl luau de la vaci sau oi era considerat un aliment sănătos, indiferent de forma sub care era consumat: ”dulce, acru, bătut sau covăşit (închegat).” 12. Sătenii mâncau cartofi, fasole şi mazăre în zilele de post şi se considera că aceste legume sunt aproape la fel de hrănitoare ca şi carnea. 13. Ciorbele, făcute de regulă din ierburi, erau acrite cu  borş, zeamă de varză, aguridă (struguri necopţi) sau chiseliţă de prune verzi. 14. Porcul era vedeta familiei. Porcul („râmătorul”) era considerat animalul cel mai preţios din gospodărie, iar carnea de porc era socotită belşugul casei. 15. Din carnea de porc, sătenii făceau friptură, sarmale, mâncare scăzută, cu varză sau jumări. 16. Carnea de vacă, oaie sau capră se gătea rasol, ciorbă, ghiveci. Melcii şi scoicile erau alimente de bază în meniul ţăranilor în sezonul cald. 17. Ţăranii consumau vin, rachiu, ţuică, rom şi bere, toate făcute în gospodărie. Rachiul de cartofi, din sfeclă de zahăr, ţuica de prune, rachiul de tescovină, romul, erau tăriile cu care  se încălzeau țăranii români acum o 100 de ani. (Sursa: dr. I. Felix, „Povețe despre hrana ţăranilor”, 1901)

Risc. Bărbatul care are o soție frumoasă… are aceeași problemă ca și omul care are cireșul (prea) la stradă…

Top whisky.În ultimul deceniu, numărul soiurilor de whiskey (ori whisky, deși e vorba de băuturi diferite) a explodat, dezvăluind o paletă uriaşă de variante: bourbon-ul îmbătrânit în ocean, cel mai sofisticat whiskey de secară sau single-malt-ul japonez care l-a învins pe cel scoţian în mai toate degustările, sunt doar câteva exemple. Toate aceste descoperiri vin însă la pachet cu o dilemă: care este cel mai bun? Pentru a răspunde la această întrebare, cei de la ”Men’s Journal” au realizat o listă a celor mai bune 50 de whiskey-uri (whisky-uri) la nivel mondial, cu ajutorul a 18 experţi de top: scriitori de profil, barmani, degustători cu experienţă. Aceştia au avut de ales din 1000 de mărci diferite. 1. Monkey Shoulder Blended Malt Scotch, 2. Bushmills Black Bush Whiskey, 3. Hudson Baby Bourbon, 4. Whistle Pig Straight Rye, 5. Compass Box Hedonism Quindecimus Whisky, 6. Buffalo Trace. 7. Maker's 46, 8. Glendronach. 9. Tullamore D.E.W. "Phoenix" Irish Whiskey, 10. George Dickel Superior No. 12 Whisky, 11. Rittenhouse Rye, 12. The Balvenie Caribbean Cask 14-Year-Old Single Malt, 13. Elijah Craig Barrel Proof Kentucky Straight Bourbon Whiskey, 14. Highland Park Ice Edition, 15. Redbreast 12-Year-Old Irish Whiskey, 16. Blanton's Original Single Barrel Bourbon, 17. The Famous Grouse, 18. Bulleit Rye, 19. Jameson 18-Year-Old Limited Reserve, 20. Aberfeldy 12-Year-Old, 21. Michter's US-1 Unblended American Whiskey, 22. Yamazaki 18 Single Malt Whiskey, 23. Mellow Corn Whiskey, 24. Balvenie Doublewood 12 Whiskey, 25. Lot 40 Rye, 26. Glenrothes 2001 Vintage, 27. Four Roses Single Barrel, 28. Jim Beam Black, 29. Midleton Dair Ghaelach, 30. Booker's Rye, 31. Lagavulin 16, 32. Redemption Rye etc. P.S. Voi pe care-l preferați?

Hobbit.Una din poeziile mele preferate aparținând - ați ghicit! - lui E. Brumaru. ”Leliță, / Paraleliță, / Astăzi o să-mi pun la punct / Archebuza cu rotiță / Și o să îți scriu defunct. // Căci cred c-a sosit momentul / Dulcei dup-amieze / Să-ți tai părul cu patentul / Ca să nu mă curenteze. // Și-o să-ți pup cu gura tenul / Și cu sufletul sutienul / Pe care-o să-l rup...”

A ”dracului”!Diavolul însuşi, ca să se pocăiască, se căsători. Mai târziu, trecându-i pofta, voi să devină iar diavol: dar nu-i crescură la loc nici ghearele, nici părul şi nici coada, specifice! Numai coarnele! (Jean Paul)

Avantaj (compensatoriu). Femeile urâte îmbătrânesc mai bine, mai suportabil decât cele foarte frumoase, deoarece ele trec mai discret din umbră... în întuneric.

Asta e.La femei, fidelitatea este o virtute, la bărbați, o sforţare.

Mirare.– Ce s-a întâmplat, doamnă, cu soțul dumneavoastră, că nu mai scoate o vorbă? – Nu știu, i-am spus că are dreptate.