Cezar STRATON

Bere(3). Erhard Luther s-a născut pe 4 iulie 1841 in orașul Kainsbach din Bavaria și a urmat Școala comercială. În 1866, după ce și-a terminat studiile, tânărul de 25 de ani a venit în România și s-a angajat ca maistru berar la fabrica ”Czipser” din București. După câțiva ani de muncă susținută, afacerile sale au început să funcționeze și el s-a căsătorit cu Sophia Kaltmayer. Întreprinzătorul neamț a deschis o nouă fabrică de bere, care a ajuns să fie cea mai prosperă afacere în domeniu din București. În 1881, Luther a primit medalia ”Serviciul credincios clasa I”. În același an, regele Carol I l-a numit furnizor oficial al Curții regale, iar în 1884 a primit cetățenie română. În 1885, după o activitate de 13 ani plină de succes, întreprinzătorul își făcea planuri să construiască o nouă fabrică. Însă, chiar în ziua în care a pus prima piatră în fundația viitoarei afaceri, pe 15 iunie 1890, bărbatul a murit, la doar 49 de ani. Fabrica și parcelele de teren pe care intenționa să ridice locuințe de serviciu pentru angajații săi au fost moștenite de soție, Sophia E. Luther. “Această timpurie și neașteptată moarte ar fi năruit de la început industria creată de Erhard Luther, industrie care se găsea în plină fază de transformare, deci de investiții, dacă soția lui n-ar fi fost de la început confidenta și părtașa plănuirilor lui Luther. Femeie energică, pricepută și muncitoare, Sofia luă în mâinile sale conducerea lucrărilor care, sub vigilenta sa priveghere, fură duse la bun sfârșit. Doamna Luther înscrise fabricațiunea și comerțul de berărie început de soțul său pe numele ei, fiind printre primele femei care au comercializat și condus de fapt și pe răspundere personală o importantă industrie. Ea duse mai departe faima firmei, luând parte la toate expozițiile universale din străinătate unde obținu mari recompense.” (dosaresecrete.ro).

Gil Dobrică.”Gil Dobrică a murit la 61 de ani, în anul 2007, după o grea suferință. Acesta era și foarte trist pentru că nimeni nu îl mai căuta să mai cânte, iar ceea ce lui îi plăcea cel mai mult era să facă acest lucru. După o viață de nopți pierdute la evenimente și în cluburi, acesta a început să resimtă suferințele fizice. În anul 1989, marele artist a aflat că are boala numită gută. Acesta avea și pneumonie și a murit în tristețe deoarece simțea că a fost uitat de public și trecea prin clipe grele și din cauza faptului că nu avea pensie. Acesta era trist și pentru că nu avea pe nimeni la care să apeleze, nefiind niciodată însurat și neavând nici copii. În privința căsătoriilor, Gil Dobrică spunea că în meseria lui este destul de greu să se mențină o astfel de relație. ”Nevestele vor copii și cum aș fi crescut eu copii? Cărându-i dintr-un turneu într-altul? În meseria mea, căsătoriile se fac și se desfac aiurea”, a explicat Gil Dobrică în trecut. Gil Dobrică s-a născut în anul 1946 în comuna Dăbuleni din județul Dolj, fiind cel mai mic copil al familiei cu nouă prunci. Acesta a devenit strungar după ce a învățat la școala de meserii. Pe 14 februarie 2023 ar fi împlinit 76 ani.” (fanatik.ro).

Bețiv.”Frecându-se de arbori, vulpi roșii s-au aprins./Pădurea se fumează pe sine dinadins./Trage-mă-n piept, iubito, că altfel nu iau foc./Nu-i bai, că mă sting singur c-un jet de poloboc./Vreau să vorbesc cu vinul, dar vinu’ parcă-i mut./Eu l-am băut pre dânsul? Sau dânsul m-a băut?/Șanțul mă ia în brațe: o, fratele meu șanț,/sunt și eu gol ca tine, că nu mai am un sfanț./Comandă-mi tu taxiul că-ncerc să mă ridic!/Un orb mă-ntreabă dacă am comandat un dric./Nu mai știu cum te cheamă, nici pe ce stradă stai,/parcă-s o mămăligă ce n-a văzut mălai,/dar care se căznește să-ntruchipeze-n van/un trup frumos de fată crescut pe un cocean.” (Mircea Dinescu, ”Apocalipsa bețivului”).

Brâncuși.Modigliani despre Brâncuși: “Nu pot să termin portretul tău. Nu pot să te fixez și să te definesc. Ești viclean ca o vulpe. Dar nu te pot picta ca pe o vulpe, fiindcă ai o inimă bună de țăran. Nu te pot picta ca pe un om de știință, deși ești detașat ca orice savant. Ești un bucătar excelent. N-am mâncat nicăieri o friptură de berbec mai bună decât la tine. Cum o să te pictez ca bucătar? Te văd că postești zile întregi până la înfometare pentru a atinge stadiul iluminării. Dar cum să te pictez ca sfânt? Când îți licăre ochii de fiecare dată când aduc târfe pe aici? Tu ai în figura ta fațete atât de felurite încât nu pot desena fizionomia esențială. Spune-mi ce fațetă preferi? În jurul tău este mai mult mister decât în jurul lui Rousseau-Vameșul".

Rozalia.Un maniac intră într-un magazin și strigă: - Imediat voi viola pe cineva! Privește spre vânzătoare și întreabă: - Cum te cheamă, femeie? -Rozalia…- Și pe maică-mea o cheamă Rozalia. Deci pe tine nu te violez. Dar pe tine cum te cheamă, frumosule? - Georgică, dar prietenii îmi spun Rozalia! Vaccin băbesc. ”Conducerea CAP Mihăești asista neputincioasă cum mor păsările. Medicamente nu erau. Radu Dobre a auzit că o bătrână din sat făcea un lucru pe care „conducerea de partid și de stat” îl înfiera „cu mânie proletară” ca „o racilă a trecutului”. Concret, bătrâna fierbea într-un ceaun puii morți de boală (cu pene cu tot), apoi dădea din zeama aceea puilor care încă nu se îmbolnăviseră. Baba și-a salvat astfel găinile. Tânărul zootehnist a aplicat și el metoda la ferma CAP după ce a mutat găinile într-un padoc curat și l-a dezinfectat pe cel vechi. Boala s-a oprit, efectivele s-au înjumătățit, dar nu au murit toate păsările. Astăzi, dacă gripa aviară pătrunde într-o fermă, toate păsările sunt arse...” (Viorel Patrichi).

U.E.Un neamț intră într-un bar și comandă o bere. Barmanul îi spune: – 100 euro. Neamțul în stare de șoc: — Cum 100 de euro? Ieri era 10! – Ei bine, azi e – 100. – Dar de ce 100, la naiba?! – Îți explic acum. 10 euro este o bere. Încă 10 – pentru a ajuta Ucraina. 20 – asistență acordată țărilor europene care au impus sancțiuni și nu sunt membre UE. Alți 10 – pentru a ajuta Marea Britanie pentru implementarea cu succes a sancțiunilor împotriva Rusiei. Alți 10 sunt trimiși în țările balcanice ca asistență pentru achiziționarea cărbunelui pentru a face focul. Ei bine, restul de 40 de euro – sunt pentru o subvenție pentru gaz pentru UE și un fond care să ajute la menținerea sancțiunilor. Germanul scoate în tăcere o bancnotă de o sută și i-o întinde barmanului. Barmanul ia banii, îi bagă în casierie, și îi dă înapoi 10 euro. Neamțul confuz: – Stai, ai spus 100 – Ți-am dat 100. De ce îmi dai înapoi 10 euro? – Nu avem bere…