Cezar STRATON

Supraviețuiri. Un neamț a venit în România la niște cunoștințe și au mers împreună la un restaurant. Ca să testeze bucătăria autohtonă, au mâncat ciorbă de burtă, iar neamțul a fost de-a dreptul extaziat de gustul ei. A cerut rețeta, iar ospătarul i-a dat-o. A plecat neamțul acasă, și-a făcut ciorba după rețetă, a mâncat... și, apoi, a dat telefon în România. Conversația a decurs astfel: – Bună ziua. Eu am făcut ciorbă de burtă, exact după rețeta dată de dumneavoastră, dar nu a ieșit la fel de bună precum cea pe care am mâncat-o prima dată la voi! – Ați pus toate ingredientele? – Da! – Păi, tocmai de-asta! Noi, aici... improvizăm, inventăm, creăm mereu, (ne) adaptăm! P.S. Mi se pare... genial! Și nu doar în materie de ciorbe.

Ghiudem.”Ultimul loc unde întâlnisem această rețetă originară, armenească, era târgul Botoșanilor în vremea României interbelice, unde era o comunitate de armeni foarte mare. Această comunitate consistentă, încă din secolul al XIV-lea, prepara cel mai bun ghiudem, după o rețetă secretă. Rețeta a fost păstrată într-o monografie a orașului din 1932, și dezvăluită de botoșăneanul Tiberiu Crudu, care a realizat această monografie: „Ghedem bun de Botoșani nu mai există în comerț. Tot ce se fabrică acum (n.r. în 1932) e contrafacere, nu mai corespunde la ceia ce a fost în trecut. Adevăratul ghedem se face dintr-un amestec de carne de oaie, vacă și de porc. Carnea de oaie predomină, apoi cea de vacă și la urmă cea de porc, din care nu se pune multă, pentru că-i dulce. Și pentru carnea de oaie se caută anume batali (berbeci de carne, castrați n.r.), căci miroasă mai puțin. Carnea de vacă nu trebuie să fie de vită îngrășată cu borhot (amestec de cereale sau fructe fermentate, din care se obțin băuturi alcoolice n.r.) că nu-i bună, ci de vită crescută pe câmp și tânără. Carnea de porc și ea nu trebuie să fie grasă. După ce se aleg cărnurile se toacă împreună se pune piper, zamă de usturoi, chimion și se frământă până se face o alifie. După frământare aluatul cărnos se lasă o noapte ca să-și ieie tot sarea și mirosul. A doua zi se umplu în fundacuri (n.r. – burdufuri, mațe) mai mari sau mai mici și se dau cu sucitorul pentru a se lăți și se anină la svântat subt ștreașine, la umbră nu la soare. Svântatul ține o săptămână. Dimineața fundacurile se dau cu sucitorul ziua stau la vânt, sara pe pun la teasc. După svântare fundacurile se pun la fum rece în pod unde ele tot fermentează  puțin și cresc. Se coboară din când în când și se dau cu sucitorul. Uneori trec și trei-patru luni până sunt gata. Carnea trebuie să aibă culoarea roșcată, gust plăcut de mirodenii multe”, preciza Tiberiu Crudu. Din păcate , ghiudemul de azi e fie doar un produs turcesc/ arăbesc importat, fie unul al micilor comunități turco-tătare din Dobrogea, lipsit în schimb de carnea de porc. Cel de azi este realizat din combinația de carne de oaie și pulpă de vită.” (turismistoric.ro).

Tzatziki.”Tzatziki-ul este un aperitiv grecesc care este utilizat și ca sos pentru mai multe tipuri de mâncăruri, printre care Souvlaki și Gyros. Originea sosului Tzatziki este disputată de țările balcanice și oriental-mediteraneene, devenind o rețetă zonală. În Cipru, de exemplu, sosul este cunoscut sub numele de , ttalattouri, iar rețeta conține mult mai puțin usturoi, dar sosul este bogat în mentă și se serveste atât cald, cât și rece, în timp ce Tzatziki-ul se servește doar rece. Atât în Grecia, cât și in Cipru, tzatziki se servește ca aperitiv cu pâine sau lipii. Totuși, multe restaurante aflate în zonele turistice servesc tzatziki-ul ca pe un sos împreună cu mâncăruri tradiționale. Originea cuvantului ,,tzatziki” provine de la cuvântul ,,cacik” din limba turcă ce înseamnă sosuri ,,chatni” – sosuri orientale atât dulci, cât și acre care conțin condimente și legume proaspete tăiate mărunt.  Rețete similare se găsesc în diferite țări orientale, în Irak este cunoscut sub numele de ,,jajeek”, se servește ca aperitiv cu pâine și cu băuturi alcoolice, în special ,,Arak” (un fel de Ouzo făcut din curmale). În munții Caucaz, rețeta poarta numele de ,,ovdukh” și se face din kefir, fiind o băutură răcoritoare sau un sos turnat peste un amestec de legume, ouă și șuncă. Dacă vă interesează cum se prepară vă propunem o rețetă (4 porții). Ingrediente: 3 castraveți mari, 500 ml iaurt gros și gras, 4-5 căței de usturoi, 3 linguri ulei de măsline, 1/2 linguriță zeamă de lămâie, mărar verde, sare. Preparare: cureți castraveții de coajă, îi treci pe răzătoarea cu ochiuri mici, îi pudrezi cu puțină sare și îi lași la scurs într-o strecurătoare. Cureți cățeii de usturoi de coajă, îi tai mărunt, presari puțină sare peste ei, apoi îi zdrobești și îi freci până devin o pastă cremoasă. Amesteci iaurtul cu uleiul turnat treptat și freci bine, ca la maioneză, până se asimilează, adaugi crema de usturoi și apoi amesteci totul cu castraveții bine scurși. Asezonezi cu zeamă de lămâie și mărar tocat mărunt. Lași sosul la rece până în momentul servirii.” (turismistoric.ro)

Hobby-uri prezidențiale.Fostul președinte Ion Iliescu nu a renunțat la pasiunea de a colecționa și s-a axat pe cărți istorice, cărți pe care le și citește. De asemenea, despre Ion Iliescu s-a mai spus că în amintirea copilăriei obișnuia să facă dulceață de gutui, așa cum a fost învățat de bunicul lui. De departe cea mai mare pasiune a lui Traian Băsescu au fost vapoarele. Acesta a și profesat și a condus mai multe echipaje pe diferite vase. După ce plecat de la Palatul Cotroceni, Băsescu s-a orientat către hobby-uri ceva mai liniștite. Concret, fostul președinte cultivă legume în grădina lui și spune că nu există plăcere mai mare decât să-și facă o salată din roadele pământului. Așa că nu a ezitat o clipă și s-a lăudat pe rețelele de socializare cu recoltele sale. “V-aș spune ceva ce poate va fi luat ca fiind o mică aroganță. Îmi revendic dreptul de a fi un mic horticultor. Sunt trei ani de când nu am mai cumpărat roșii, castraveți, ardei, ardei iute, dovlecei, pentru că, acolo unde locuiesc, am pus câteva straturi mici, cu legumele astea și e o plăcere extraordinară ca dimineața, înainte de micul dejun, să te duci să îți iei roșiile, ardeii, să îți faci salata de roșii”, spunea Băsescu la Centenarul Societății Române a Horticultorilor. (reporteronline.ro).

Reclamație.- Chelner, în supa mea este un aparat auditiv? - Scuzați, n-am auzit! Ce ziceați?

Bunătăți.Într-o zi, ducele Jacques-Henri de Duras, văzându-l pe filosoful Descartes cum se delecta cu niște specialități culinare, îi zise în batjocură: – Cum, și filosofii mănâncă lucruri atât de bune ? – De ce nu ? – îi răspunse Rene Descartes – îți închipui poate că natura a creat lucruri delicioase numai pentru proști?

Soție.Soția filosofului și matematicianului grec Pitagora era o femeie instruită și inteligentă. Fiind întrebată după cât timp se purifică o femeie care s-a împreunat cu un bărbat, a răspuns: „Cu propriul soț, imediat, cu altul, niciodată”.