Cezar STRATON

Expoziție.Costurile Expoziţiei internaţionale de vânătoare de la Viena – scrie dorneanul Paul Brașcanu - au fost estimate, inițial, la 2.851.000 coroane, în cele 165 zile de activitate (mai-octombrie). Fondurile au provenit din mai multe surse (contribuţii din partea guvernului, a ministerelor, închirieri spaţii, loterie, drepturi de publicitate, promovare şi filmare, bilete de intrare, împrumuturi bancare), dar nu au fost totuşi suficiente, deoarece la final s-a constatat că suma cheltuită a fost de 4.058.652 coroane, iar venitul net obţinut a fost de 4.886.262 coroane; mai importantă a fost însă dimensiunea proiectului şi faima mondială dobândită, neegalată până acum. Dintre monarhii străini, au participat regele Gustav al V-lea al Suediei, Ferdinand I al Bulgariei, Friedrich August al III-lea al Saxoniei, împăratul Wilhelm al II-lea şi regele Albert I al Belgiei; ulterior şi preşedintele Americii – Theodore Roosevelt. Au mai participat arhiducele Eugen, arhiducele Karl Ferdinand, primarul Vienei – Karl Lueger, numeroase alte personalităţi.

În vederea participării Bucovinei la expoziţie, din luna iunie 1909 s-a constituit o comisie responsabilă cu pregătirile, compusă din guvernatorul ţării – baronul Oktavian Regner von Bleyleben, consilierul Ullmann din partea comitetului ţării, deputatul dr. Ștefan Smal-Stocki, dr. Radu cav. Grigorcea, consilierul silvic Artur Krahl şi Heinrich v. Mikuli – preşedintele Societăţii de ocrotirea vânatului ducatului Bucovina (Jagdschutzevereines für das Herzogtum Bukowina). În incinta târgului avea să fie prezentată o gospodărie bucovineană completă (Casa huţulă), compusă dintr-o casă tradiţională din zona de munte realizată din lemn rotund, îmbinat ,,pe colţ, cu trecere prin crestare” şi în ,,coadă de rândunică”, având 3 camere şi o cămară. Locuinţa avea să fie împodobită numai cu produse ale industriei casnice bucovinene. Casa tradiţională bucovineană a fost construită la Pojorîta de către consilierul silvic Franz Bittner şi mai mulţi meşteri lemnari din zonă, după un plan realizat de consilierul imperial Alexandru Issecescu, apoi a fost demontată şi transportată la Viena, unde a fost remontată pe noul amplasament.

Rolul gazdelor urma să fie luat de doi vânători de urşi renumiţi, Spiridon Știrbu şi Kosma Zajetz, care se remarcaseră la salonul expoziţional deschis la Cernăuţi în anul 1886, unde aduseseră la vânzare și o parte din trofeele lor de vânătoare. Kosma Zajetz era din Sărata/Seletin, pe Ceremuşul Alb. El avea vânaţi până la anul 1886 un număr de 46 urşi, iar în anul 1910 avea în palmares trecuţi 70 de urşi; pe primul îl ucisese la vârsta de 12 ani cu o puşcă veche, cu cremene. I se dusese faima peste hotare căci avusese prilejul să fie ghid de vânătoare arhiducelui Leopold Salvador, venit într-o vizită în Bucovina cu câţiva ani mai devreme, când recoltase trofee valoroase din zona Falcău-Seletin, de care era mândru. Kosma avea însă să moară de pneumonie la în 1912, în etate 64 ani, după o partidă de vânătoare dificilă, când reuşise să vâneze al 75-lea urs, ultimul din viaţa sa.

Vânătorul Spiridon Știrbu era de loc din Vatra Dornei; dacă la expoziţia din 1886 câştigase un mare premiu – căci se putea lăuda la vremea aceea cu 31 urşi vânaţi, cu 56 lupi, 17 râşi, 13 jderi de copac, 25 jderi de piatră, 18 pisici sălbatice, cerbi şi diverse alte specii, toate ucise cu o puşcă veche de o jumătate de secol – la salonul din anul 1910 numărul lor era, deja, aproape dublu. Avea mult curaj (intra numai cu baltagul în vizuina ursului) şi poate de aceea după numai câţiva ani, caporalul Spiridon Ştirbu din Regimentul 41 Infanterie Cernăuţi va fi distins cu medalia de argint cls. a II-a pentru vitejie şi curaj, dovedite în luptele din ianuarie 1915 la Mestecăniş.

O ştire de la începutul lui iunie 1910 relatează vizita monarhului la pavilionul Bucovinei, dar spune multe despre succesul ei: ,,Împăratul Franz Joseph I a vizitat marţi pavilionul Bucovinei. S-au remarcat colecţiile căpitanului ţării Gheorghe Wassilko, a dr. Radu cav. de Grigorcea, a primarului din Siret – Franz Beil şi o serie de exponate vânate de arhiducele Leopold Salvador în Franzthal (Valea Cosminului). Ziua ploioasă l-a făcut pe împărat să admire ceva mai mult expoziţia şi să adrese întrebări celor de faţă. După vizita la pavilionul de vânătoare Înălţimea-Sa a vizitat şi gospodăria bucovineană, unde a fost întâmpinat de cei doi ţărani ce-şi ţineau mândri de frâie caii lor huţuli, care i-au arătat acareturile şi i-au povestit istorii de vânătoare; îndată ce a păşit pe treptele mici în interiorul casei, nevestele lor i-au prezentat cu sfială produsele industriei casnice din Bucovina: blide, broderii şi cusături, covoarele în culori vii care împodobeau casa, multe lucrate chiar de ele la un război de ţesut instalat în odaia mare. În timp ce împăratul se afla în casă, Spiridon Ştirbu a scos un bucium şi a făcut o scurtă demonstraţie în curte. Împăratul s-a arătat încântat de instrument şi cântări, de cele văzute şi auzite şi a adus numeroase cuvinte de laudă ţăranilor şi delegaţilor bucovineni”.  

Doctori.Consultație la o clinică ortopedică privată.  – Domnule doctor, mi-am fracturat piciorul, la vânătoare, în două locuri. – Și știți exact unde sunt acele locuri? – Desigur, că mă doare... - Atunci, nu mai treceți prin acele locuri! Vă costă 500 lei. Altul la rând!