Cezar STRATON

Finish.În chiar prima zi a sezonului de vânătoare, un pasionat vânător a căzut într-o groapă și și-a fracturat ambele picioare. "De ce nu s-a întâmplat necazul ăsta în ultima mea zi de vânătoare din acest an?!", se lamentează vânătorul către doctor. "It did", a răspuns doctorul.

Jeux de mots(english). Philip, aristocrat și tânăr vânător –  perfect educat, dar mai timid de felul lui – invită o femeie la o primă întâlnire. Ca să ”dezghețe” atmosfera, femeia îl întreabă: - Am auzit că ești un bun vânător de cerbi (deer hunter – engl.). Tânărul se înroșește... face fețe-fețe. – Te-am supărat cu ceva? se îngrijorează femeia. – Nu, dar nu-s obișnuit să fiu numit, din prima seară, ”dragă” (dear - engl.).

Rătăciți.Un englez, vânător novice, se rătăcește în pădure. Disperat, flămând, se intersectează cu un alt vânător, și acela cu tolba goală. Bucuros, îl îmbrățișează și îi spune: - N-ai idee cât mă bucur! De azi dimineață m-am rătăcit, acum se înnoptează, iată... și nu știu cum să ies la liman. Celălalt își aprinde ultimul trabuc, i-l oferă și partenerului, oftează și îi spune: - Eu m-am rătăcit de o săptămână...

Grizzly.Plecați, plin de entuziasm, la vânătoare de urși în Nord, doi tineri ”hunters” amatori constată că s-au rătăcit. Când soarele apunea peste orizont, cei doi vânători, găsindu-se în afara zonei de semnal telefonic și la mulți kilometri de civilizație, au analizat opțiunile lor de salvare. „Îmi amintesc, zice primul, că am citit undeva că, dacă tragem câte trei focuri de armă în aer, este un semnal de alarmă pentru oricine din zonă.” Cu încuviințarea prietenului său, tânărul a tras trei focuri în aer. După ce au așteptat încă douăzeci de minute și nu au văzut niciun răspuns, au tras încă, fiecare, la un interval de timp, de câte trei ori. După ce au așteptat încă o oră, cei doi au constatat că metoda nu funcționează. ”Păcat că nu ne-a auzit nimeni, constată unul dintre ei. Mai ales că am cheltuit toate cartușele... Dar uite... văd, totuși, o matahală negricioasă ce se îndreaptă în fugă spre noi...” P.S. Continuarea? Într-o ediție uitată a unui ziar local canadian.

Club.Într-un select club de vânătoare englez, câțiva membri noi erau prezentați ”veteranilor”. Lordul ce administra clubul le-a șoptit: "Îl vedeți pe bătrânul acela, ațipit în fotoliul de lângă șemineu? El este cel mai vechi membru al nostru și vă poate spune câteva minunate povestiri de vânătoare, pe care nu le vei uita niciodată". L-au trezit, delicat, pe bătrân și l-au rugat să le povestească. "Ei bine, îmi amintesc că prin 1948 – oricum, după război - am plecat într-o expediție de vânătoare de lei în Africa. Am bătut terenul, dar nu am vânat nimic în primele trei zile. În a patra zi eram atât de obosit, încât m-am întins sub unul dintre puținii copaci din savană... și am adormit. Nu știu cât am dormit, dar am fost trezit de un zgomot în tufișuri. Mă întindeam după arma mea, când cel mai mare leu pe care l-am văzut vreodată a sărit din tufișuri spre mine, răgând înfiorător: <Rooooaar!>. Ce să vă mai spun, acum... m-am căcat în pantaloni.” Tinerii – bine educați - erau impresionați, și unul dintre ei a spus: „Nu te învinovățesc, aș fi făcut și eu în pantaloni, dacă un leu ar fi sărit la mine”. Bătrânul a clătinat din cap și a spus: "Nu, nu ...nu atunci am făcut pe mine, ci chiar acum, când am spus, tare, <Roooaar!>”.

Opțiuni.Soția - probabil că și geloasă, ori doar curioasă?... doar ei doi știu - îl tot roagă pe bărbatul ei, John, un vânător pasionat de rațe, s-o ia măcar o dată cu el pe baltă. John cere că, dacă ea va renunța, cumva, intempestiv și fără un motiv obiectiv la deplasare, dacă îi va face mofturi, atunci ea îi va îndeplini, pe loc, orice fantezie erotică. Zis și făcut! Omul își hrănește, îl perie cu o zi înainte, câinele lui de aport – să-l numim Butch - își pregătește sculele, alimentează mașina, pregătește sandviciurile, grătarul portabil etc... În dimineața plecării... ghinion! Curgea o ploaie câinoasă, bătea vântul și era frig... - Nu mai merg, iartă-mă, zice soția. – Ok, ai de ales (că așa ai promis), zice vânătorul: ori ”sus”, ori... pe la spate!? Biata femeie alege varianta orală, dar simte, în timpul actului, un gust neplăcut. – De unde gustul ăsta mizerabil, se miră ea? – Apăi, află, my dear, că nici Butch, câinele meu cel fidel, nu a vrut să meargă cu mine, pe vremea asta, pe baltă! Și a trebuit să-l pedepsesc, cumva... Morala: fetelor, lăsați-vă, naibii, partenerii să meargă singuri la vânat, la pescuit etc. E riscant...

Money.Soţia vânătorului, cu amantul în pat. La un moment dat, se aude uşa de la intrare: – Ascunde-te! A venit soţul meu. Și are pușcă! Dacă te vede, te omoară. – Să mă omoare? Pe mine? Niciodată. Îi datorez zece mii de euro!