Cezar STRATON

Alcool.Conform unui studiu publicat în revista ”Addictive Behaviours”, gelozia și alcoolul merg mână în mână pentru acești indivizi. Femeile geloase tind să consume mai mult alcool atunci când bănuiesc că partenerul lor le înșală. Pentru prima dată cercetătorii de la Universitatea din Houston au găsit o legătură între gelozie și consumul de alcool. Femeile, cu cât au stima de sine mai mică, tind să maximizeze orice greșeală de-a partenerului și să-și găsească alinarea în alcool. „Cu toții suntem într-un anume fel geloși, la alte persoane se manifestă mai puternic, în timp ce altele sunt mai detașate”, spune profesorul Angelo Di Bello. „Gelozia romantică este un sentiment puțin înțeles, însă nimeni nu a studiat până acum legătura lui cu consumul de alcool”, adaugă profesorul. În România, se consideră consum problematic (riscant, nociv, extrem de nociv) depășirea cantităților: bărbaţi ≤ 2 unităţi/zi, maxim 14 unităţi/săptămână, femei ≤ 1 unitate/zi, maxim 7 unități/săptămână, persoane peste 65 ani ≤ 1 unitate/zi (1 unitate = 10 ml de alcool pur). Specialiștii de la Alianța pentru Lupta Împotriva Alcoolismului și Toxicomaniilor ne spun cum stă România în statistici. ”Conform datelor limitate de care dispunem, se pare că în România prevalența abuzului de alcool este în creștere în rândul femeilor tinere (15-34 ani). Pentru celelalte categorii de vârstă, abuzul de alcool apare adesea ca asociat altor probleme de sănătate mintală, cum ar fi depresia sau tulburările de anxietate.

Solitudine.Cezar Petrescu, rămas văduv de prima soţie, cu toată dorinţa lui de solitudine, cedează în faţa unei fete de 16 ani care, prin „inocenţa ei, puerilitatea ei, mi-a dat impresia de ceva nou, proaspăt”. Căsătorit cu aceasta, după numai o lună nu mai ştia cum să-şi recâştige libertatea, mai bine spus singurătatea, motiv al unei crize acute, dezvăluit surorii sale Aurelia în corespondenţa din 1931.

Cuplu.Încă din primele zile de după celebrarea căsătoriei dintre Petru Comarnescu şi Gina Manolescu-Pincas, aceasta din urmă are atitudini pline de aroganţă faţă de soţ, „trage totul în favoarea ei, dictează, iar pe mine – notează el în Jurnal – mă consideră un fel de supus al ei, care trebuie să accepte orice decide dânsa”; erau, cu alte cuvinte, „amanţi şi în restul timpului, străini”. De altfel, la numai doi ani de la căsătorie ea va recunoaşte că în tot acest interval a continuat relaţiile cu mai vechea ei dragoste, N.D. Cocea (legătură interzisă de familie), iar copilul ce urma să se nască ar fi fost al acestuia. Urmarea firească a fost divorţul, însă însemnările zilnice ale lui P. Comarnescu surprind într-un mod cât se poate de elocvent o anumită tipologie a crizelor, cu toată suita de suferinţe ce le-a însoţit.

Muze.La vârsta maturităţii, Lucian Blaga îşi consumase ardorile vizavi de soţia sa Cornelia, după douăzeci de ani de convieţuire pasiunile temperându-se, pentru a nu mai constitui stimulii necesari marii creaţii poetice. În căutarea eternului feminin, Blaga descoperă pe Domniţa Gherghinescu-Vania, soţia prim-procurorului general din Braşov, autor a două volume de versuri, şi care găzduia în casa sa pe Blaga, G. Enescu, Arghezi, Petru Comarnescu, Ion Pas, Corneliu Baba, Ionel Teodoreanu, Vladimir Streinu, Şeban Cioculescu, Ion Chinezu, Victor Papillian ş.a. Pentru intervalul 1940-1944, Domniţa a însemnat stimulentul feminin în viaţa şi creaţia lui Blaga, oferindu-i stări de extaz, dar şi de gelozie. Soţia Cornelia a dat dovadă de maximă înţelegere, deşi probabil în interior suferinţa nu poate fi descrisă, acceptând această legătură, tacit, cu delicateţe, preferând mai curând s-o ţină sub control decât s-o transforme într-o criză majoră. Aproape la fel s-au petrecut lucrurile prin anii 1946-1948, când Blaga s-a simţit atras de Eugenia Mureşanu din Cluj, soţia unui preot, pe care o vizita frecvent, fără a fi câtuşi de puţin mulţumit de rolul pe care îl ocupa el în viaţa acestei femei. Neglijată mai apoi de Blaga, Eugenia va divorţa de preotul Mureşanu pentru a se recăsători cu filosoful şi universitarul D.D. Roşca, cuplu ce se va destrăma şi el peste câţiva ani.

Legături.Deja legătura amoroasă dintre Veronica Micle, soţia universitarului Ştefan Micle, şi Mihai Eminescu, devenită făţişă după moartea soţului acesteia, este mult prea celebră pentru a o mai dezvolta. Nu vom insista nici asupra numeroaselor comentarii scandaloase asupra relaţiei amoroase dintre T. Maiorescu şi Mite Kremnitz. Însă nu puţine au fost cazurile în care şi soţiile aveau o viaţă extraconjugală. Soţia istoricului şi publicistului Al. Papadopol-Calimah, e drept, mult mai tânără decât tovarăşul ei de viaţă, aproape că nu mai făcea nici un secret din legătura ei amoroasă cu un anume Take Anastasiu (prieten apropiat al lui I.C. Brătianu). Călătoreau împreună în străinătate, înregistrându-se ca soţ şi soţie, amantul frecventa constant casa lui Papadopol-Calimah, primind eventualii musafiri ai familiei ca şi cum ar fi fost ai lui etc. Deşi multe din legăturile extraconjugale ale intelectualilor au devenit publice, subiectul constituie încă un teren „minat” prin imposibilitatea de a le „gestiona” onorabil, dar şi prin dificultatea de a discerne între realitate şi supoziţii (bârfe).