Cezar STRATON

Iaca, eu mi-s Ion, mahal (hamal) la Primărie şi dau de când mă ştiu cu grapa cu spini (mătura) aici, în Piaţa Guvernului din Chişinău. ● Eu am adunat de aici, atunci, de mult, când sub Gorbaciov, ni s-a pus stindard şi voroavă (limbă) românească, puzderie de bănci (borcane de 3-5 litri), ţăndărite (sparte) de moldovenii bucuroşi că, va să zică ne iau românii şi o să fie şi mai haraşo (bine) decât cu ruşii. ● Amu, iar am strâns cu grabă, mânaţi de miliţieni, bucaţi de tearfă (cârpă) tricoloră, de bumagă (hîrtie, afiş) cu vorbe balabane (prosteşti), cum că iar să ne acolisim (legăm) de Evropa prin România, mulţime de caiete rupte şi de genţi de student pătate de sânge. ● Batâr ghine că i-o strâns la zâmnic (pivniţă) pi tăţi copchiii ăştia zăluzâţi (prostiţi) de vidmele (vrăjitoarele) de la Bucureşti. ● Ce ne-o adus nouă ibovniceala (dragostea) cu românii, nepoţii găinarilor (jandarmilor români din Basarabia anilor 1918-1940)? ● Numai bănat (necaz), başca badragania (diarea) din gură a năimiţilor şi glagozâţilor (agitaţilor fără rost) nacealnici de partide moldoveneşti „evropeneşti”, mulţi şi învrăjbiţi între ei de nu le mai ştiu numele şi stema... ● Ne-o hi pus – şi n-am văzut noi – în blide, brodeala (coincidenţa) steagurilor în trii culori şi chimvalele (clopotele) patrioticeşti ale hulpavilor (lacomilor) români mai multe catlete, posmagi, piceni ori chisele? ● Niet! Pe vremurile lui Brejnev şi Bodiul, era opt capeici hleba (pâinea) şi trei ruble balercuţa de jin. ● Mare scârba avem amu că tovarăşul Voronin nu mai poate candida la starostia ţării, că el şi ai lui ne-o fost oghialul (plapoma) caldă şi aveam din tăti câte olecuţă. ● Tăt harametul (dezordinea) aista îi probozală (mustrare, ocară) ascunsă, din România, doar-doar or lua de haram la ei mănoasa ţărişoară a Moldovei. ● Dară noi şi a zecea oară tot pi comunişti i-om vota, când o trece tătă zghihăiala (zguduiala) aiasta, aşa să ştiţi! ● Că de la ruşi ne vine şi curentul şi gazul şi naftul (petrolul) şi guleaiul (mâncarea), nu de la apauza (pomana) românească. ● Şi ce-i amu la Chişinău e sculătoarea (ultimul fel de mâncare la nuntă) democraţilor vânduţi ● Întrebi de ce ne înţelegem când vorovim? ● Pentru că voi grăiţi moldovineşte, nicidecum noi româneşte, razumiaiş (înţelegi)? ● Iar moldovanu îi mai hâtru (şmecher, isteţ) ca românu. ● Aşa că ia mai faceţi odată coneţul (terminaţi) cu Unirea noastră, cu tătă Evropa! Vouă ci v-a dat Evropa? Aeroport american să ne bombardeze pi noi din greşală? Spasiva, nu ni trebuieşte! ● Luaţi-i pi tăţi democraţii noştri moldoveni la voi, peste Prut, să se curuiască (giugiulească) ca hulubii, cât or vrea, cu Băsescu. ● Şi pleacă odată de aici, românule, că amuş-amuş te-oi ologi cu târnul, ori chem duba de după colţ să te zatfiorcească (înşurubeze) o ţâră miliţia...

Notă. Parantezele conţin „traducerea” cuvintelor în limba română, conform „Dicţionarului Moldovenesc-Românesc” de Vasile Stati, Chişinău, 2003. (2009).

(Din cartea ”Basarabia și Bucovina” (2 volume), ediția a II-a, în curs de apariție)