Cezar STRATON

Fată (bună...). „Vinul? Alcoolul? Nimic nu este mai potrivit pentru a face să viseze inima iubitului, pentru a da privirii lui strălucire și pasiunii sale forța necesară pentru a ne înălța pe noi, femeile, în Paradis. Iubesc vinul, alcoolul! Cu moderație, desigur, ceea ce nu mă caracterizează în planul iubirii”. P. S. Habar n-am cine o fi Suzy Bordier, dar zău că-mi place cum gândește fata asta....Fân.Nu are același miros, scria regretatul, genialul poleac S. J. Lec, pentru cai și pentru... îndrăgostiți. Fraze. Iată (parțial „culeși” de pe internet) câțiva autori potențiali, dar credibili, de fraze cu șanse de nemurire. 1. Sunt înconjurat de animale. (Noe) 2. Viața este în continuă mișcare. (Parkinson) 3. Nu e nimic așa de important ca să merite repede uitat. (Alzheimer) 4. Viața mea e plină de aspirații. (un astmatic) 5. Eu am început rozându-mi unghiile. (Venus din Milo) 6. Niciodată, dragi nepoți, n-am studiat stând drept. (Cocoșatul de la Notre Dame) 7. Cred în reîncarnare. (unghia) 8. Îmi plac toți oamenii. (un canibal). 9. Ești singura femeie din viața mea. (Adam) 10. Mai bine să dai, decât să primești. (un boxer). 11. Auzi tâmpenie! E oricând mai bine să primești decât să dai (un evreu). 12. Urăsc din tot sufletul sărbătorile de iarnă (porcul Gică). 13. Sexul este cea mai ridicolă gimnastică și cea mai penibilă risipă de energie (un nonagenar). 14. Oamenii, acești strănepoți degenerați ai mei. (o maimuță). Un pas mic pentru Omenire, dar mare pentru mine (un parlamentar „migrator”). Boli. Doi bețivi: - Tu care boală crezi că este mai gravă, Parkinson sau Alzheimer? - Eu zic că mai bine este să ai Parkinson, că mai bine verși jumătate de pahar până îl duci la gură, decât să uiți unde ai pus sticla. Reclamă. Un bețiv mergea pe stradă. La un moment dat, se oprește în fața unei pancarte publicitare. Se uită, se uită... Ceva îl nedumirea foarte tare. - La viața mea, beți criță am văzut, beți morți am văzut, dar beți Pepsi - niciodată! Out. O bere și un coniac se întâlnesc într-un stomac. - Salut, bere! - Cine ești? - Sunt cinstea lui Costică. Stau ce stau și apare un lichior. – Salut, lichior, cine ești? - Cinstea lui Costică. Stau ce stau, și apare un vin. -Salut, vinule! Cine ești? - Cinstea lui Costică. La care, berea – prima ajunsă în stomac, încă de dimineață - către ceilalți: - Hai, bre, să ieșim și să vedem cine-i Costică ăsta! Speranță. Un bețiv venea acasă pe la ora 3 noaptea. În buzunar avea o sticlă
cu vodcă. Pe la etajul 3 cade pe scări și simte ceva umed pe picior. La care zice: - Doamne, sper să fie sânge! Patriotică (și suceveană). Patru directori de fabrici de bere se întâlnesc la un eveniment. Directorul de la Stela Artois își comandă o bere Stela Artois, cel de la Tuborg, Tuborg, cel de la Silva – ați ghicit! - comandă Silva, iar cel de la Bermas Suceava comandă... apă minerală! Unul din ceilalți trei îl întreabă: - Colega, dar tu de ce ai comandat apă minerală? – Păi... dacă aici nu bea nimeni bere adevărată! Freud. Părintele psihanalizei – care ajunsese, la senectute, să interpreteze excesiv cele mai uzuale gesturi drept expresii ale inconștientului refulat, a căzut victimă propriilor teorii. Când își răsucea odată un trabuc și și-a dat seama că este privit cu malițiozitate, a comentat, probabil că și ușor auto-ironic: „Uneori, un trabuc nu este, totuși, decât un trabuc...”. Mă îndoiesc, sincer, că Bill și Monica i-ar fi acceptat bătrânului Sigmund „scuza”: „Uneori, un trabuc este cu totul altceva decât un trabuc” ar putea afirma cuplul din „Salonul Oral”. Dovedindu-se, astfel, mai „freudieni” decât însuși taica Freud... Hâc (!). Moment – și test – optim pentru a te opri, la vreme, din „drinkuit”: bea până ea ți se pare încă frumoasă, dar – atenție maximă, băiete! - nu atât încât să vrei s-o ceri, neapărat, pe loc, de nevastă.. Heart (counterattack). Adică un contra-atac „cardiac”... „Ești, orișicât, mai aproape de inima ei dacă pieptul îi este plat” (L. Bouilhet). Ăstuia, sigur, îi plăceau „a-țâțatele”. Nouă, mai mult... ațâțatele... Că suntem (Doamne, iartă-ne...!), bărbați normali, nu... chirurgi cardiologi...Limbi.Spre deosebire de cunnilingus, care este un act preponderent sexual, analingus rămâne un act preponderent... politic. Misandrie. Varianta feminină a misoginiei, infirmitate sufletească presupunând disprețul față de celălalt sex. Pentru finii și finele franco(a)foni, o atitudine care înlocuiește celebra deviză (oarecum resemnată) „Femeia este un rău („mal”, fr.) necesar” cu feministul dicton (oarecum tolerant) „Bărbatul este un mascul („mâle”, fr.) necesar (periodic)”. Monogamie. La păsări rata monogamiei este de 90% (și este de numai 3 - 5% la mamifere). Atunci, oare de asta „comoara ascunsă” – ori nu prea? – a femeii este alintată „păsărică” ?! Pahar. Oare câți din cei care-l golesc (unii cu mai multă râvnă, alții cu moderație, mă rog) știu avatarurile acestui cuvânt, de la antica vocabulă egipteană „bgk.t” – vas de ulei, folosit ca măsură –trecut în greaca veche sub forma „bikos”, vas cu toarte, apoi derivat în latina târzie în „bicarium”. Germanii l-au împrumutat ca „Becher”, de unde s-a extins în limbile central-europene: pehar în slovacă, sârbă, croată, pohar în maghiară. Nu se poate ști exact de la care din „vecini” au „furat” românii paharul...Portjartier.Vetust (pe naiba: abia acum – când nu mai e comun, obligatoriu – el trebuie cumpărat, ca articol scump, de lux, de „moft erotic” –, bașca efortul de a o convinge pe „ea” să-l îmbrace așa, doar de dragul tău...) articol vestimentar feminin. Dispariția lui – în favoarea ciorapilor-chilot – a contribuit, parțial, la falimentul sălilor de cinema de cartier.