Rusia.Doi țărani moldoveni vizitează Bucureștii iarna, după instaurarea comunismului. Trenul ajunge noaptea și de cu seara a nins și a viforit într-atât încât străzile sunt de nerecunoscut din cauza troienelor. Cei doi țărani rătăcesc disperați în gerul năprasnic, fără să reușească să dea de un hotel. În fine, le iese în față un om, pe care aceștia îl întreabă: „Noi căutăm Bulevardul Carol, colț cu Bulevardul Ferdinand, care-i strada asta, bădie?”. „Atunci ce căutați pe aici?”, răspunde omul. „Ăsta-i Bulevardul Stalin, colț cu Bulevardul Lenin”. Țăranii mirați se uită unul la celălalt, apoi cel mai hâtru spune: „Păi de aia, bade Ion, e așa frig și zăpadă, se vede treaba că suntem în Rusia! Ajutoor! 1989.Celui mai bătrân cetățean al României, în vârstă de 120 de ani, i se ia un interviu la televiziune. – Spune ceva, îi șoptește reporterul. Bătrânul tace. – Uite, prin Television te văd toate țările socialiste. Zi ceva! Bătrânul tace. – Uite, acum, prin Panavision te vede o lume întreagă! – Și americanii? – Și ei. – Ajutoor! Diferență. Care-i diferența dintre Ceaușescu și Iliescu? Unul era cizmar și altul...șiret. Bordel. La bordelul moldovenesc, patroana strigă la o angajată: - Marișico, oprește plășerilii, că suta-i falsă! – Apăi doamnă, nu mai pot acu, că domnu tocmai o jubilat! Viol. Gheorghe o viola pe Maria. Ea: - Ajutoor! El: - Taci fă, că pot și singur! Fericire. Ivan Ivanovici împlinește 100 de ani și i se ia un interviu de către ziarul ”Pravda” – Tovarășe Ivan, care a fost cea mai fericită zi din viața dumneavoastră? – Ziua de 16 martie 1938! – Dar ce naiba s-a întâmplat atunci!? – Seara, a apărut o Volgă neagră în fața casei mele. Din ea au coborât doi tipi în haine de piele și m-au întrebat: ”Tu ești Mihail Mihailovici?”. Iar eu am răspuns: ”Nu, eu sunt Ivan Ivanovici!”. Miracol. – Părinte, am păcătuit: am înșelat un evreu. – Fiule, ăsta nu-i un păcat! E un miracol! Revoluție. În decembrie 1989, libertatea a fost câștigată prin tragere la...soți! Părere. Întrebat la o ședință de partid ce părere are despre Ceaușescu, Bulă a răspuns: - Tovarăși, eu am o părere, dar sincer vă spun că nu sunt de acord cu ea! Magazin. Un tip intră într-un magazin. – Nu vă supărați, nu aveți pește aici? – Nu, aici nu avem carne, pește nu au alături...Lunetă. – Măi omule, de ce te-au arestat? – M-am uitat la Ceaușescu. – Bine, dar noi toți ne uităm la el, vrând-nevrând... – Da, dar eu m-am uitat prin lunetă! Cămașă. Studentul arab la București se scuză că a întârziat la cursuri: - Să vedeți, tramvaiul stat pe loc, că trecut tovarăș Șeaușescu cu cămașa în gură! – Cum adică, cu cămașa!? – Păi, așa ziceau toți oamenii din tramvai: ”Uite-l, iar trece...cucamaș în gura lui!”. Erevan. – Este adevărat că în România... – Da, este adevărat! Dorință. Ultima dorință a Românilor în 1989: să moară Nicolae, iar Elena să trăiască din meditații la chimie. Supă. Cum se făcea supa de pui pe vremea ultimilor ani ai lui Ceaușescu: pui apă, pui sare, pui roșii, pui morcovi, pui orez. Pui nu mai pui, că ai pus deja de cinci ori...Evoluție. 1965: - Alo, miliția economică? Vecinul meu mănâncă! – Ei, și? – Da, dar mănâncă caviar cu polonicul! – Venim! 1976: - Alo, miliția economică? Vecinul meu mănâncă! – Ei, și? – Da, dar mănâncă carne de vițel! – Venim! 1989: - Alo, miliția economică? Vecinul meu mănâncă! – Venim! Barza. Ce făceau oltencele ca să evite să rămână gravide în vremea decretului ceaușist privind avorturile? Împușcau barza. . Banc. Ceaușescu cere de la Securitate: – Aduceți-mi-l pe acela care face toate bancurile cu mine. I-l aduc. Ceaușescu: – De ce faci tu numai bancuri cu mine? Le știu, sunt bune. Dar, să te văd, fă și tu un banc, pe loc…dar, nu cu mine. Se gândește acela cât se gândește și spune: – Tovarășa Ceaușescu e însărcinată. – Nu cu mine, am spus! – Da’ cine-a spus că e cu tine? Indemnizații. Nicolae Ceaușescu, în vizită la Căminul Studențesc. Studenții, nemulțumiți de cantină, cer să li se mărească indemnizația. Se aprobă creșterea de la 10 lei la 12 lei pe zi. Urmează vizita la o pușcărie, unde deținuții sunt și ei nemulțumiți. Se aprobă creșterea indemnizației de la 5 lei la 50 de lei. Ion Gheorghe Maurer e revoltat și cere explicații. Atunci, Ceaușescu îi zice: – Taci, nu fi prost, că noi studenți nu mai ajungem….Cozi. De ce în România socialistă magazinele se făceau la minimum cinci kilometri distanță unul de celălalt? – Să nu se încurce cozile. Ghicitoare. – Ce e lung, negru și se hrănește cu cartofi?- Coada de oameni care stă la carne. Simion Bărnuțiu. ”Nu vă unguriți, nu vă nemțiți, nu vă rusiți, nici voi; rămâneți credincioși numelui și limbii voastre. Numai rele am suferit de pe urma ungurului. Ne-a făcut iobagi pe pământurile lui, ne-a pus la sapă și la seceră, ne-a purtat prin arșiță flămânzi și înșetosați. Cum duci pe drumuri de țară cireada de vite plesnind din pil, așa “ne-a mânat cu alunul” la tot felul de munci. S-a unit cu toate neamurile împotriva noastră. Ne-a retezat căile către școală, ne-a oprit trecerea către dregătorii, ne-a viclenit cu făgăduieli mincinoase. Ne strigau în gura lumii că suntem pripășiți care le stricăm liniștea; că doar ei sunt stăpânii locurilor acestea, ei au trăit aici, fără noi – niște musafiri nepoftiți. (…)” (1948).