Cezar STRATON

Atunci când am deschis rubrica asta, numită ”Prin pădurea de cuvinte", nu m-am gândit strict la pădure. Ci la date, la simboluri, semne, evenimente demne de cunoscut ori de reamintit. E trist să constat că, iată, jubileele anului 2019 trebuie să le preiau din presa fraţilor noştri de la Cernăuţi. La noi, între actualele fruntarii, nimeni nu a scris despre aceasta. Dar, până atunci, hai să definim, după DEX, noţiunea de ”jubileu”:(lat. jubilaeus, d. ebr. ĭóbel, sunet de corn, prin care se anunţa jubileul) 1. sărbătoare în vechime la evrei, o dată la 50 de ani, când se iertau datoriile şi se da libertate sclavilor; 2. la catolici, al 25-lea an, când Papa dă credincioşilor indulgenţă plenară; 3.(prin extensie): celebrarea unui număr rotund de ani de la un eveniment, de la înfiinţarea unei instituţii, etc. Pe scurt: jubileul e o sărbătorire a unei cifre rotunde. Altfel zis, nu poţi face jubileu la 69 (de ani, sic!)...dar la 70, da. 1 februarie. Se împlinesc 125 de ani de la naşterea ilustrului pictor român postimpresionist Lucian Grigorescu (1894-1965)  - a nu se confunda cu clasicul Nicolae Grigorescu! - considerat cel mai ”latin” dintre pictorii români. Criticii de artă îl apreciază ca pe „unul dintre cei mai interesanţi, mai complecşi şi mai personali postimpresionişti în cadre mondiale”. Lucian Grigorescu a fost un pictor al naturii, precum şi al naturii umane. Cel mai vestit portret al lui este „Arlechinul”. 17 martie. Se împlinesc 200 de ani de la naşterea şi 160 de la moartea lui Alecu Russo (1819-1859), scriitor român, ideolog al generaţiei din 1848, originar din Basarabia. După înfrângerea Revoluţiei din 1848 din Moldova, a poposit şi la Cernăuţi. Autor al poemului patriotic revoluţionar „Cântarea României”, care a avut un larg ecou printre contemporani. Nicolae Iorga l-a apreciat astfel: „Dar ceea ce ar ajunge a face din Russo unul dintre numele mari ale literaturii noastre e tânguirea întitulată „Cântarea României”. E o scurtă ochire asupra trecutului ţării, în toată vitejia şi durerea ce cuprinde, cu blesteme de profet fanatic împotriva ticăloşilor timpului de faţă şi cu perspective limpezi deschise asupra viitorului...”. 28 martie. 110 ani de la naşterea lui Eugen Ionescu (1909-1994), scriitor de limba franceză, originar din România (Slatina), protagonist al teatrului absurdului şi membru al Academiei Franceze. „Eugen Ionescu şi-a construit, în teatrul contemporan, o glorie mondială. Oriunde există preocupare de artă dramatică, opera lui e celebrată fie de-a dreptul prin asocieri cu opera marilor clasici, fie indirect. Formula de artă pe care o practică îl asociază cu Brâncuşi dintre conaţionali, iar dintre străini cu Picasso" (Vladimir Streinul). 16 aprilie. Se împlinesc 140 de ani de la naşterea lui Gala Galaction (1879-1961), prozator, preot, traducătorul „Bibliei” în română din ebraică şi greacă, academician. Cel mai mare merit al lui Gala Galaction rămâne traducerea Sfintei Scripturi în limba română. Traducerea s-a dovedit a fi o muncă titanică care a durat între anii 1928-1934, pe vremea când era profesor la Facultatea de Teologie din Chişinău. 19 aprilie. 365 de ani de la moartea lui Matei Basarab (1580-1657), domn al Țării Româneşti. Epoca lui Matei Basarab a fost una de înflorire culturală, de închegare a unei şcoli artistice, fără de care „renaşterea" brâncovenească nu ar fi fost posibilă. Matei Basarab a ctitorit 46 de biserici, la care se adaugă refacerea multor altora, atât în ţară, cât şi la Muntele Athos. Dacă Ștefan cel Mare a zidit 45 de biserici şi mănăstiri, Matei Basarab a zidit 46, atestate documentar, fiind astfel cel mai de seamă ctitor bisericesc al neamului românesc. A fost ajutat de mitropolitul Petru Movilă de la Kiev să înfiinţeze prima tiparniţă românească. 15 iunie. Se împlinesc 130 de ani de la moartea poetului naţional al românilor Mihai Eminescu (1850-1889). Opera de căpătâi a lui Mihai Eminescu, poemul „Luceafărul”, este considerat cel mai lung poem de dragoste din lume. A fost tradus în peste 60 de limbi, iar cea mai strălucită traducere în limba ucraineană a fost realizată la Cernăuţi, în oraşul debutului literar al „Luceafărului” (este vorba de regretatul poet şi traducător Vitali Kolodii). 2 iulie. 515 ani de la moartea Sfântului Voievod Ștefan cel Mare (1434-1504). Acest slăvit domnitor al Moldovei a purtat 36 de bătălii, din care a câştigat 34. Victoriile răsunătoare împotriva regilor Ungariei (Baia, 1467) şi Poloniei (Codrii Cosminului, 1497) au condus la stabilirea unor noi raporturi cu aceste state. Prin zidirea atâtor locaşuri sfinte, chipul domnului capătă o nouă trăsătură: aceea de ctitor luminat, care face din zidirile sale rugăciuni înălţate prin veacuri, către Dumnezeu. 12 noiembrie. 150 de ani de la moartea lui Gheorghe Asachi (1788- 1869), poet, prozator şi dramaturg român. S-a născut la Herţa. A studiat la Lviv, Viena, Roma. A fost unul dintre întemeietorii nuvelei istorice în literatura română. A fost îndrumător cultural în diverse domenii: teatru, şcoală, presă, activitatea tipografică. A organizat primele reprezentaţii teatrale în limba română şi Conservatorul din Iaşi (1836), a fost unul din întemeietorii Academiei Mihăilene, a iniţiat prima gazetă în limba română din Moldova, „Albina românească” (1829). 31 decembrie. 130 de ani de la moartea lui Ion Creangă (1837- 1889). Este considerat unul dintre clasicii literaturii române mai ales datorită operei sale autobiografice „Amintiri din copilărie”. „În Ion Creangă vedem astăzi pe primul romancier al literaturii noastre, pe primul creator de epos, nu în timpul istorico-literar, ci într-o durată spirituală”, scria despre el Pompiliu Constantinescu.