Cezar STRATON

Cel mai bine vom pricepe esenţa ”corectitudinii politice” – care, după mine, nu e altceva decât noul limbaj de lemn impus nouă de Europa – citind însemnările unui românaş care a avut proasta inspiraţie de a face, ca în copilăria lui curată, bucovineană... un om de zăpadă pe peluza casei lui americane. Altfel spus: e un eseu zâmbăreţ, despre mult trâmbiţata ”corectitudine politică”. Sunt, altfel spus - conform limbajului ”corect politic” - de acord să-i spunem curvei ”prestatoare de servicii sexuale publice”, ciungului ”persoană cu dizabilităţi” ori hoţului ”persoană cu propensiune spre acumularea de bunuri ilicite”. Ori ţiganului să-i zic fie... ”romm”... etc. Dar… hai... să nu mergem la extrem!

Citez din jurnalul românului-american: 8:00. Am făcut în faţa casei un om de zăpadă. 8:10. O feministă a trecut pe lângă peluza casei mele şi m-a întrebat, nervoasă, de ce nu am făcut oare... o femeie de zăpadă? 8:15. Am făcut, na… alături de omul de zăpadă... şi o femeie de zăpadă. 8:17. Doica vecinilor mei zice – prea vocal! - că pieptul femeii mele de zăpadă este prea voluptuos, dovadă a unor obsesii masculine infantile, insuficient reprimate. 8:19. Mai tai, mai subţiez, puţin, din ţîţele ”femeii de zăpadă”. 8:20. Tânărul gay din apropiere a murmurat că ar fi putut fi, acolo, construiţi, doi oameni de zăpadă, separaţi şi totuşi uniţi... în loc de o pereche, arătată, prea evident, cu atributele sexuale primare, definitorii ale genului fiecăruia din cei doi oameni de zăpadă, expuse – după el, băiatul gay - prea ostentativ (respectiv, cei doi morcovi postaţi de mine la locurile lor). 8:22. Mut, totuşi, preventiv, cuminte... omul de zăpadă oleacă mai departe de femeia de zăpadă.

8:25. Veganii de la numărul 12 - cu două case mai încolo - s-au plâns despre nasul omului de zăpadă: „Morcovii, rodul pământului... sunt pentru hrană, nu ar trebui stricaţi, umiliţi, pentru decorarea figurilor de zăpadă.” 8:26. Ce să fac!? Apăi… scot şi ascund nasul din morcov al omului meu de zăpadă, odată cu morcovul pus lui pe post de penis, reclamat adineaori, de vecinul meu gay. 8:28. Sunt - cu toate acestea - numit rasist de familia de africani de peste drum, deoarece perechea de zăpadă este prea albă (acum... cum naiba să faci un om de zăpadă... negru!?). 8:31. Musulmanul de la colţul străzii doreşte, imperios, ca femeia de zăpadă să poarte, totuşi, un voal! 8:40. Cineva cheamă poliţia. Un echipaj vine pentru a vedea ce se întâmplă. 8:42. Poliţiştii îmi spun că - sic!? - coada din lemn a măturii din mâna omului de zăpadă trebuie îndepărtată, deoarece ar putea fi folosită ca armă albă. 8:47. Lucrurile se înrăutăţesc după ce eu mormăi, furios: „Da, e o armă... doar dacă aş băga-o în fundul tău gras de poliţai local, născut în Mexic!”.

8:50. Sunt arestat şi băgat în maşina de poliţie. 8:52. Telefonul meu şi mătura sunt confiscate şi sunt mutat – ca un rebel, ca un potenţial terorist - într-o altă maşină de poliţie, chemată, în ajutor, la apelul primilor poliţişti. 8:53. Vecinii mei – emigranţi albi, din Europa – mă aplaudă discret, măsurat - ca un erou fără voie, involuntar - de după geamurile caselor lor. 8:58. Şeful arestului districtual - un chinezoi ce vorbea engleza cu accent stricat - îmi citeşte cele 5 drepturi ale arestatului. Fără a uita să-mi şoptească, scrâşnit, adevărul că Mama Americă nu suportă crearea unor culte păgâne, periculoase, fie şi cu idoli din zăpadă... fie şi pe peluza propriei case! 9:00. La ştiri, sunt prezentat ca presupus, potenţial terorist care creează probleme grave, tocmai în timpul acestor condiţii dificile, de iarnă. Uite aşa s-a terminat imprudenţa mea de a face un om de zăpadă, în America!

P.S. Culmea – asta mai lipsea! - este că un grup jihadist necunoscut mie... şi-a asumat ”isprava” mea, involuntară... ca fiind a lui! Ca o formă de protest ”anti-white, anti-creştini” etc. Şi eu, bietul… încercasem – zău vă spun! - numai să clădesc un biet om de zăpadă în faţa casei mele!