„Deschiderea campaniei de plutărit”

„Deschiderea campaniei de plutărit”

„Deschiderea campaniei de plutărit din acest an a constituit obiectul unei neobosite activităţi din partea unităţii de plutărie din Vatra Dornei. Peste 400.000 lei au fost investiţi în scopul electrificării unor importante lucrări hidraulice de amenajare a rîurilor Dorna şi Bistriţa. Printre acestea se numără construirea unui baraj la Coşniţa, reparaţiile radicale de la alte 3 baraje etc. Paralel cu lucrările de amenajare s-a transportat în schele peste 75 la sută din cantitatea totală de lemn ce urmează a fi plutărită. Toate acestea au permis ca, în ziua de 27 februarie a.c., o plută de 80 m.c. să pornească din schela Secu spre combinatul <Bernat Andrei>”.

„Zori Noi”, Anul XI, nr. 2884, Suceava, Sâmbătă 2 martie 1957.

„Acoperişuri, antene şi cabluri”

„Primele blocuri moderne de locuinţe au fost construite la Ostra în 1964. Toate imobilele fac parte din organizarea de şantier a Exploatării miniere Leşu Ursului, care le administrează printr-un colectiv. Cum se preocupă colectivul respectiv de îndeplinirea sarcinii încredinţate? Cel mai bun răspuns ni-l oferă însăşi starea blocurilor...Robinetele pierd continuu apă...în podurile imobilelor (acoperite cu ţiglă), cînd plouă sau la topirea zăpezii, locatarii au parte de nedorita apă. Dar şi-au făcut-o singuri: şi-au cumpărat televizoare şi, fără nici o reţinere, au spart ţigla, au înlăturat acoperişul pe mari porţiuni, instalându-şi antenele şi cablurile”.

„Zori noi”, Anul XXVI, nr. 7541, Suceava, Martie 1972.

„Ce se va întîmpla dacă...”

„Hotărîrea de desfiinţare a unei cooperative agricole de producţie pare, la prima vedere, simplă. Se împarte pămîntul, se împart animalele, conform legii, şi cu asta gata. Am ajuns la Bilca în ziua în care oamenii îşi împărţeau animalele pe care le crescuseră pînă atunci în CAP. Sigur, pe baza hotărîrii  adunării generale de autodizolvare a unităţii. Pe ce temei s-a luat o asemenea hotărîre?...La Bilca sînt mai puţini oameni decît pămîntul ce se împarte. Înseamnă că rămîne o suprafaţă pe care nu o preia nimeni. Dacă unitatea se desfiinţează, cine va lucra respectivul teren? Oamenii spun că ceea ce rămîne va fi transformat în păşune comunală. Pentru cine această păşune? Foştii cooperatori nu prea se înghesuie viţelele de 2-3 ani, ci doar vacile care dau lapte. Ce se va întîmpla deci cu animalele care nu sînt preluate de oameni?...Apoi ce sa va întîmpla cu îngrijitorii de animale care nu vor mai avea de muncă prin desfiinţarea sectorului zootehnic?...Iată că a desfiinţa o cooperativă agricolă nu este chiar atît de simplu”.

„România liberă” (ziar independent de opinie, informaţie şi reportaj), Anul XLVIII, nr. 14093 (serie nouă nr. 59), Vineri 2 martie 1990.