„Ziua Mamei”

„Ziua Mamei”

„Duminică 11 Maiu, sărbătorim măreaţa sărbătoare <Ziua Mamei>, aniversată în toate ţările cu cultură înaintată. Nimeni nu uită de ea. Este dorinţa tuturor ca această zi să învie o sărbătoare internaţională, căci până azi e unica legătură pacinică între popoare. Printr-un gând, în aceiaşi zi, ea uneşte, îndeamnă pe om la o resemnare nobilă, la iubire cătră aproape şi la adevărata omenie. Cine ar putea trece această zi uitând de dorinţa sa?.

„Cuvântul Ţărănimii”, Anul IX, Nr. 172, 11 Mai 1930.

„Dacă ar şti fotbaliştii de la Dinamo...”

„S-au urcat în tren (acceleratul 221) direct la vagonul restaurant. Şi-au declarat de la început calitatea - microbişti. Şi au ameninţat că vor băga cuţitul în cine o să mai ceară schimbarea numelui Dinamo pentru că ar fi compromis.Mergeau la Braşov la meciul pe care l-a susţinut acolo echipa lor favorită. După ce au mai băut (mulţi urcaseră în tren în stare de ebrietate) l-au luat de piept pe controlor pentru că e rapidist (le ceruse biletele). Şi pe un ofiţer de armată pentru că e stelist (a îndrăznit să-i întrebe ceva). La Câmpina s-au urcat în tren trei poliţişti (anunţaţi prin staţie de şeful de tren) care au preferat să treacă „timizi” printre ei şi să coboare apoi liniştiţi la Sinaia. Au motivat că dinamoviştii sunt mulţi. Într-adevăr erau. Câteva zeci. Toţi fără bilet. La volanul restaurant erau conducătorul galeriei şi vrei zece <coechipieri> de-ai lui. Înainte de a coborî au spart geamurile de la capătul vagonului, oglinzile şi lămpile, au înjurat şi au bruscat călătorii, au aruncat cu pietre în angajaţii CFR, după care au fugit peste linii. Spre stadion. Are nevoie echipa Dinamo de asemenea susţinători care îi compromit numele?

„Adevărul”, Anul I, nr. 15, 13 Mai 1990.