„Ferma legumicolă”
„La ferma legumicolă a IAS Rădăuţi se desfăşoară intens pregătiri pentru începerea noului ciclu de producţie. Pînă acum, pe cele 85 ha destinate culturii castraveţilor şi 5 ha altor legume s-au administrat cîte 400 kg superfosfat şi 200 kg sare potasică la ha. Pe 50 ha s-a transportat, la capătul tarlalei, gunoi de grajd, cîte 30 to la unitatea de suprafaţă. Lucrătorii fermei dau zor cu pregătirea celor 500 mp răsadniţe, în vederea producerii răsadului de varză timpurie, roşii, ţelină, ardei iuţi. În prezent sînt deja semănaţi 117 mp cu ridichi de lună şi salată, iar 15 mp cu ardei iuţi. După valorificarea acestor răsaduri de legume timpurii, în răsadniţele rămase libere se vor repica roşiile”.
„Zori noi”, Anul XXVI, nr. 7531, Suceava, Martie 1972.
„Bun venit, domnilor gazetari!” (I)
„Pentru a afla <cine ni sînt gazetarii> nu-i inutil să ştim cine au fost. Foarte mulţi, provenind dintre cei care s-au afirmat la gazetele de perete, în perioada dictaturii proletariatului, <ziariştii de tip nou>, cum se numeau, n-au putut să-i arunce peste bord pe toţi cei formaţi sub cruntul regim burghezo-moşieresc. Ca să nu mai vorbim de faptul că lor li s-au alăturat, nu fără stipendii şi avantaje serioase (vile, salarii mari, înlesniri specifice nomenclaturii), corpul de stînga al ziariştilor interbelici. După înfiinţarea Şcolii de literatură, cea care trebuia să scoată scriitori cu o înaltă conştiinţă comunistă, mulţi dintre cei ce s-au perindat pe aici - unii cu talent scriitoricesc real - au optat, pentru ziaristică. Aşa au apărut cele două categorii de gazetari: stiliştii, metaforizanţii, poleitorii realităţii, celebrii reporteri ai magistralelor socialismului, şi vigilenţii, oameni fără talent, dar mereu la pîndă pentru demascarea duşmanilor noii orînduiri”.
„Dimineaţa”, Anul I, nr. 20, Marţi, 13 martie 1990.